Ai grijă ce cuvinte folosești!

 

Iulian este un creştin bun. Îl iubeşte pe Domnul şi vrea să-L urmeze. Tatăl lui este pastor, iar Iulian nu este un rebel. Îi place să se implice în activitățile cu tinerii şi îi place mai ales să cânte în biserică la diferite evenimente. Când cântă, simte că inima i se aprinde de dragoste pentru Dumnezeu.

 

Unii dintre prietenii lui nu merg la biserică, dar nu îi deranjează religia lui şi nu îl necăjesc. Într-o zi, Iulian se află împreună cu câțiva prieteni într-un magazin. Unul dintre ei îşi caută o pereche de adidaşi, iar ceilalți stau de vorbă şi îl aşteaptă. Iulian se sprijină de un raft şi, fără să-şi dea seama, dă jos toate cutiile de pe el. Îi scapă câteva cuvinte indecente, fiindcă aşa vorbeşte el când este cu prietenii. Se apleacă să pună la loc cutiile, iar prietenii lui râd de el şi îi spun cât de neîndemânatic este. Le aruncă şi el câteva insulte foarte piperate.

 

Chiar în clipa aceea, vine vânzătoarea ca să vadă de ce este atât de mult zgomot.

 

– Nu-ți face griji pentru cutiile acestea; se mai întâmplă, îi spune ea. Dar nu mai vorbiți tare şi aveți grijă ce cuvinte folosiți în acest magazin.

 

Ea le spune aceste cuvinte cu blândețe, iar ei sunt în definitiv nişte băieți buni, de aceea îi răspund:

 

– Ne scuzați, doamnă!

 

Apoi se îndreaptă către uşă. Dar, în momentul acela, vânzătoarea îl observă pe Iulian.

 

– Hei, pe tine te cunosc, îi spune ea. Tatăl tău este pastorul bisericii la care merge sora mea. Am participat şi noi săptămâna trecută la întâlnirea de tineret şi te-am văzut când ai cântat „Îi jur credință Mielului”, o cântare foarte frumoasă. Mi-a plăcut foarte mult.

 

Vânzătoarea îl priveşte pe Iulian în ochi pentru câteva secunde, iar lui îi vine să intre în pământ de ruşine şi nu mai reuşeşte nici să-i spună „Mulțumesc”. Nu i se părea greşit să fie grosolan în public atâta timp cât nimeni nu ştia că este creştin. Însă femeia aceasta ştie acum cine este el. Ce mult şi-ar dori să dea timpul înapoi!