Aceștia sunt anii în care, probabil, ceea ce gândesc prietenii tăi despre tine este mai important chiar decât ce gândesc adulții din viața ta despre tine. La acest moment, probabil că ai un grup de prieteni cu care îți petreci timpul. Poate că ei îți împărtășesc interesele, lucrurile care îți plac și care îți displac, felul de a te îmbrăca, ocupațiile din timpul liber și muzica pe care o asculți. S-ar putea să nu ți se pară că mai este loc pentru prea multe alte persoane. Iar aceasta este bine până la un anumit punct.

 

Prietenii buni te ajută să traversezi perioadele dificile din viața ta, când se pare că mintea și corpul tău nu se mai împacă în nicio privință. Pentru că este posibil să te simți ciudat în sinea ta, ai dori să te afli lângă cineva care pare ciudat pe scara socială. Din nefericire, în loc să fii îngăduitor cu cei care nu seamănă cu tine, poate că ai tendința să-i excluzi din viața ta pe baza aparențelor.

 

Isus spune că trebuie să trecem peste această atitudine. El este exemplul cel mai bun despre cum să nu-i judeci pe oameni și să nu îi îndepărtezi. El S-a purtat față de toți cu respect și grijă – chiar și atunci când le arăta în viața lor aspecte care erau evident împotriva Legii lui Dumnezeu. Poți să te asiguri că astfel de persoane sunt incluse în adunările de grup, să refuzi să iei parte la bârfe și să le dai mici indicii care să le ajute să se integreze mai bine printre ceilalți.

 

Şi dacă nu vei face lucrurile acestea? Atunci poate că, într-o zi, te vei afla tu în situația lor, iar ei se vor purta cu tine în același fel în care te-ai purtat tu cu ei. Dumnezeu spune asta.

 

Cum crezi că se împacă ideea de a nu-i judeca pe oameni cu ideea de a-ți selecta prietenii cu care îți petreci timpul?