Cum putem înțelege sensul biblic al cuvântului „pace”? Să căutăm câteva texte în care apare acest cuvânt și să încercăm să-l definim prin ceea ce găsim în aceste texte:

 

Ps. 133:1 (”Iată ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună!”)

Prov.17:1 (”Mai bine o bucată de pâine uscată cu pace, decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!”)

Prov. 15:17 (”Mai bine un prânz de verdeţuri şi dragoste, decât un bou îngrăşat şi ură.”)

Rom. 12:18 (”Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii.”)

1 Cor. 14:33 (”Căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii, ca în toate bisericile sfinţilor.”)

Iac. 3:17 (”Înţelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.”)

 

Încearcă să formulezi ideea în cuvintele tale.

 

Un alt fel de pace despre care vorbește Scriptura este pacea sufletească. Această pace vine dintr-o legătură strânsă, constantă, cu Isus. Vom vorbi despre ea în zilele următoare. Dar acum aș vrea să-ți pun o întrebare foarte personală. Este casa ta un loc al păcii? Este pace în viața ta? Dacă răspunsul la vreuna dintre aceste întrebări sau la ambele este „rareori” sau „nu totdeauna”, trece pe rândul de mai jos motivele pentru care nu este totdeauna pace în viața și în familia ta.

 

Şi acum încearcă să dai și soluții:

 

Roagă-te lui Dumnezeu să te ajute să poți aplica aceste soluții, așa ca să fii un „făcător de pace” (acesta este înțelesul cuvântului „împăciuitor”).


Părerea mea