[Marți] 12 iunie
Ce importanţă are pentru mine?
Învăţând despre slujbele de la cort şi despre judecata din Ziua Ispăşirii, aflăm ce se întâmplă acum în ceruri. Sistemul jertfelor preînchipuia jertfa lui Isus. Prin credinţă, păcătosul care aducea jertfa privea către Isus, care avea să Se jertfească pe cruce. În ceruri nu se aduc jertfe de animale, pentru că Isus a îndeplinit lucrarea simbolizată prin animalele jertfite la sanctuarul pământesc. Moartea Sa a fost o jertfă deplină pentru păcat.
Când ne rugăm, rugăciunile noastre ajung la Isus, în Sanctuarul din cer, şi sunt prezentate Tatălui, aşa cum preotul aducea tămâia pe altar. Când cerem iertare, Isus face ispăşire chiar cu sângele Său, în locul sângelui animalului jertfit, cu care preotul de la sanctuar stropea altarul pentru a face ispăşire. Păcatele noastre iertate sunt trecute de Isus asupra Sanctuarului ceresc.
Şi, după cum sanctuarul pământesc era curăţit o dată pe an, în Ziua Ispăşirii, şi Sanctuarul ceresc trebuie curăţit, la sfârşitul slujbei lui Isus ca Mare Preot. Lucrarea aceasta se mai numeşte şi judecata de cercetare. Ea îi descoperă pe cei ale căror păcate au fost mărturisite şi iertate, dar şi pe cei care au neglijat să-şi mărturisească păcatul şi să ceară iertare, prin Isus.
Ziua Ispăşirii era o zi a judecăţii. Toate păcatele pentru care oamenii ceruseră iertare şi pentru care se făcuse ispăşire erau îndepărtate, fiind puse asupra ţapului pentru Azazel, care-l simboliza pe Satana şi care era dus în pustie. Aceasta simboliza faptul că păcatul avea să fie îndepărtat pentru totdeauna şi că Satana este răspunzător pentru că i-a amăgit pe oameni să facă păcate. Toate păcatele nemărturisite şi neiertate rămâneau însă asupra făptaşilor, care erau eliminaţi din poporul lui Dumnezeu. Fiecare caz era hotărât.
Toate acestea erau un simbol pentru ce se întâmplă în cer. Judecata de cercetare este în desfăşurare. Cărţile de amintire, în care sunt trecute faptele celor care au pretins că sunt copii ai lui Dumnezeu, sunt cercetate. Studiind profeţiile, aflăm că judecata aceasta a început în 1844, la sfârşitul perioadei profetice de 2 300 de zile, despre care se vorbeşte în Daniel 8:14. Curăţirea sanctuarului, descrisă aici, este timpul judecăţii. „S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile” (Daniel 7:10).
