[miercuri, 15 februarie] Un model perfect

Edenul, locuinţa lui Adam şi a Evei în timpul purităţii şi al inocenţei lor, a ieşit perfect din mâna Creatorului; dar această pereche favorizată a călcat porunca lui Dumnezeu, şi astfel cei doi au fost alungaţi din casa lor iubită, pregătită pentru ei.

Păcatul lor şi consecinţele lui au fost consemnate pentru beneficiul nostru, ca să servească de învățătură pentru cei ce vor să ia aminte. În providenţa lui Dumnezeu, în Cuvântul Său, ne sunt oferite modele de caracter, ilustrând viciul şi virtutea, păcatul şi neprihănirea. Oameni inspiraţi au scris aceste istorii, pentru ca noi, având o imagine completă a caracterelor acestor oameni evlavioşi, să le putem copia virtuţile şi să evităm căderile.

Privind în urmă, putem identifica defectele care au pătat caractere, de altfel frumoase şi echilibrate; dar nu ar trebui să ne scuzăm nicicând păcatele şi greşelile proprii, motivând cu greşelile acestor personaje. Adam şi Eva, precum şi alţii care au trăit de mult, nu au avut lumina pe care o avem noi astăzi; însă noi avem beneficiul experienţei lor. Suntem mai favorizaţi decât ei, mai ales pentru că noi avem în faţa noastră standardul excelenţei spirituale în viaţa şi caracterul lui Hristos. Soarele Neprihănirii a răsărit peste noi şi, în lumina razelor Sale, păcatul apare în adevăratul lui caracter. Din învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu şi din exemplele conţinute în el, cunoaştem cât de ofensiv este păcatul şi care vor fi adevăratele lui consecinţe. Aceasta înseamnă că noi avem o responsabilitate chiar mai mare decât primii noştri părinţi.

Isus Și-a lăsat haina regală şi tronul pentru a veni în această lume, ca să răscumpere căderea ruşinoasă a lui Adam. El a trecut pe acolo pe unde Adam a căzut şi a îndurat ispite de zece ori mai puternice, totuşi El a ascultat în amănunt de voia Tatălui. La batjocura evreilor, El a răspuns: „Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat?” Adam şi Eva erau păcătoşi dovediţi. Ei au cedat ispitei, au călcat Legea şi, în consecinţă, lumea a fost timp de secole inundată de nefericire. În contrast, ne este prezentată viaţa lui Isus, care, ispitit de Satana, a venit de pe câmpul de luptă ca învingător, pur şi fără păcat. Victoria obţinută nu era pentru El Însuşi, ci pentru fiicele şi fiii ruinaţi ai lui Adam.

Dragă tinere prieten, ar trebui să înveţi de timpuriu cum să copiezi virtuţile unui caracter pur şi neprihănit, conturat în Scripturi. În timp ce din exemplul celor greşiţi ai putea învăţa ce trăsături de caracter şi ce fel de purtare priveşte Dumnezeu cu dezgust, ai putea să păstrezi în inima ta pietatea şi faptele bune ale celor neprihăniţi de toate vârstele. Ar putea să te inspire viaţa lor, care a devenit o binecuvântare pentru alţii.

Mai presus de toate, aspiră să copiezi Modelul perfect. Isus a dus o viaţă de lepădare de Sine. El era implicat în fiecare zi în consolarea celor necăjiţi, cărora le uşura suferinţa, îi ajuta şi îi binecuvânta pe toţi cei care veneau la El. Şi astăzi, El este acelaşi Salvator milos şi nu va refuza pe niciun păcătos pocăit. Tu poţi avea acces la puterea şi înţelepciunea Sa. Prin meritele sângelui Său, poţi să învingi orice duşman spiritual şi poţi remedia orice defect de caracter. Isus „S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.” Şi, prin contemplare, tu poţi deveni asemenea chipului Său.

Ce exemplu vei copia? Pe cel al primilor noştri părinţi, care nu au ascultat de Dumnezeu, sau pe cel al preţiosului Salvator? Rezultatul păcatului este înaintea ta; la fel şi cel al ascultării. Adam a pierdut Edenul nu numai pentru sine, dar şi pentru întreaga rasă umană – pentru tine şi pentru mine. Dar, prin Isus, el va fi restaurat mai frumos decât la început. Premiul care îţi stă în faţă este viaţa veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu; nu-i aşa că merită să luptăm pentru ea?

„Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” Psalmistul spune: „Înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice, în dreapta Ta.”—„The Youth’s Instructor”, 6 august 1884