[marți, 1 noiembrie] Interesul crește

Întâlnirea de tabără de la Yountville s-a deschis pe data de 17 septembrie. Pe lângă cortul nostru de 18 m, se adunaseră alte 53 de corturi. Terenul pe care îl ocupaserăm a fost amenajat în stilul unui oraș, aleile fiind identificate sub denumirile de strada Adevărul Prezent, strada Lege și Ordine, strada Santa Rosa, strada Healdsburg etc.

(În publicația Yolo, de factură democratică, au fost publicate următoarele rânduri: „Ordinea și armonia cele mai perfecte au triumfat pe tot parcursul întâlnirii. Nu am văzut niciodată până acum o mulțime atât de mare de oameni fericiți și devotați. Emoția cea mai întâlnită a fost stăruința cea mai dedicată.”) În timpul unei întâlniri sociale care a durat 53 de minute, au fost prezentate 117 mărturii. Toate la subiect.

Întâlnirea de tabără din Yountville a avut o influență puternică asupra dezvoltării lucrării în California. Aici, M.J. Church, din Fresno, a acceptat mesajul și s-a angajat în promovarea lui în acea parte a țării. La o întâlnire, el a spus: „Construiesc un canal de irigare la King’s River. Am patruzeci de bărbați angajați în serviciul meu, dar de acum înainte lucrarea pe care o facem se va opri în Sabatul Domnului.” După întâlnirea de tabără, ne-am mutat în Woodland, crezând că un climat mai uscat i-ar face mai mult bine soției mele, care pe atunci suferea de tuberculoză.

În 1873, sora Willis, din Santa Rosa, s-a mutat la Oakland, fiind nerăbdătoare să se întâmple ceva și acolo. Fratele Cronkite și-a mutat magazinul de pantofi la Oakland, iar fratele Tay și familia lui au acceptat adevărul. Toate aceste persoane au cerut să fie organizate întâlniri la Oakland, așa că am ținut primele întâlniri de acolo în datele de 25 și 26 octombrie, într-o sală de pe strada 1055, Broadway.

Pe data de 12 noiembrie, sora L.M. Hall, împreună cu două dintre fetele Walling, din Colorado, care urmau să locuiască în familia fratelui White, au venit în Santa Rosa și au locuit acasă la mine. Pe data de 28 decembrie, fratele și sora White au sosit din Colorado. În timpul acelei ierni, au lucrat printre diferite grupuri din California. La Napa, se lucra repede la ridicarea bisericii și ne pregăteam pentru inaugurarea ei, pe data de 4 aprilie. Predica a fost ținută de fratele White, iar soția lui a vorbit cu o mare ușurință în acea după-amiază înaintea unui public complet.

Puținii credincioși din Walla Walla, Washington, au cerut Conferinței Generale să le fie trimis un lucrător al Evangheliei. La adunarea de tabără din Yountville, oamenii noștri au votat să plătească cheltuielile unui pastor pentru Walla Walla, dacă îi permiteau să facă lucrare pentru două sau trei luni în California. Răspunzând chemării, fratele I.D. VanHorn și soția sa au venit în Colorado pentru a-i însoți pe fratele și sora White în California. Pe data de 2 ianuarie 1874, fratele VanHorn m-a însoțit la Napa, unde am organizat întâlniri în weekend, în traseul nostru urmând apoi St. Helena și Woodland.

Aici, am aflat despre interesul profund pe care l-au stârnit întâlnirile organizate de fratele Canright la Watsonville. Dificultatea era că anumite probleme cu gâtul îi cereau să se odihnească și să solicite ajutor. El își dorea să vin să-l ajut imediat. Am fost în Watsonville de la data de 22 ianuarie până la data de 2 februarie. În această perioadă am primit o telegramă prin care eram chemat să mă întorc imediat la Woodland, deoarece problemele pulmonare ale soției mele se agravaseră. După ce fratele Canright și-a revenit suficient pentru a putea continua, am plecat imediat spre casă. La Watsonville l-am întâlnit pe fratele Healey și pe sora lui, care primiseră adevărul în Minnesota și tocmai veniseră în California.

Fratele Van Horn a luat vaporul spre Portland, Oregon, în drum spre Walla Walla, unde a sosit la data de 23 aprilie Acesta și-a ridicat noul lui cort de 18 m în partea de sud-est a orașului, pe terenul deținut de Charlie Cabot. Deși Cabot era catolic, el a donat bucata de teren pe care fusese așezat cortul pentru ridicarea unei biserici. Mai mult, a făcut tot ce a putut pentru a promova cauza, a acceptat mesajul nostru și a oferit bisericii 60.000 de dolari.

Nu la foarte mare distanță de cort se găsea un fort cu o garnizoană de soldați, printre care se găsea un anume Alonzo T. Jones, un băiat din Ohio. În timp ce soldații ceilalți își petreceau timpul liber jucând cărți și practicând alte obiceiuri inutile, Jones studia cărțile de istorie. În timp ce cortul se ridica, Jones și alții au fost curioși să intre să vadă despre ce este vorba.

„Ce o să se întâmple aici? Un spectacol?”, au întrebat.

„Da”, a răspuns fratele VanHorn. „Intrați și o să vă arăt despre ce o să fie vorba”.

Fratele VanHorn a desfăcut o hartă profetică și a început să vorbească despre simbolurile ce reprezentau Babilonul, Medo-Persia, Grecia etc., referindu-se la fapte istorice. La prezentarea lui VanHorn, Jones adăuga informații suplimentare, arătând cât de familiarizat era cu aceste împărății antice.

Jones a participat la întâlniri, a ascultat cu atenție și apoi s-a alăturat adventiștilor de ziua a șaptea.