[vineri, 7 ianuarie] Ajungând la cei imposibil de ajuns

Leo și Jessie Halliwell au continuat să vadă mâna lui Dumnezeu îndrumându-i în fiecare zi, în timp ce navigau pe una dintre cele mai mari rețele de ape navigabile din interiorul unui continent. În fiecare zi erau puși în situații în care riscau totul pentru a ține cont de chemarea lui Dumnezeu. Leo și Jessie au învățat să depindă în întregime de făgăduințele lui Dumnezeu și au descoperit ce înseamnă cu adevărat să trăiască o viață de creștin.

Lui Leo, care dintotdeauna a fost un pic aventurier, îi plăcea să se aventureze în zone în care nu mai fusese nimeni, ca să ajungă la oameni pe care să-i câștige pentru Isus. Râsul voios al lui Leo și buna dispoziție pe care o manifesta l-au ajutat să-și facă rapid prieteni. Dar fiecare cultură din lumea aceasta prezintă noi provocări privind comunicarea și prietenia. Leo a învățat repede că nu toți oamenii răspund la fel în fiecare situație.

Într-o zi, Leo şi micul lui echipaj navigau cu Luzeiro I pe un râu populat de triburile indigene Satere, la care nu mai ajunsese nimeni. Acești amerindieni nu mai văzuseră oameni cu piele albă niciodată. Nu mai văzuseră până atunci oameni care să poarte haine și care să vorbească în limbi necunoscute. Din fericire, Leo reușise să găsească un translator care să-l însoțească. Acesta putea să traducă din portugheză, limba nativă din Brazilia, în acest dialect
amerindian special.

Căpetenia amerindiană din această regiune avea o înfățișare teribilă și era acoperit doar cu o mică bucată de material, iar trupul lui era vopsit în culori ce proveneau de la materii prime din junglă. După o scurtă introducere, Leo s-a hotărât „să spargă gheața” prin intermediul vechiului său pick-up. Poate că nu știți ce este acesta, dar în zilele acelea era aparatul obișnuit la care ascultai muzică. Discul cel mare a început să se învârtă sub atingerea micului ac delicat și, dintr-odată, spre marea surpriză a amerindienilor ce stăteau pe malul râului, din acea cutie misterioasă începu să se audă muzică de orchestră. Amerindienii au început să asculte uimiți. După câteva momente, Leo a decis să schimbe discul cel mare cu unul de pe care s-a făcut auzită o persoană cântând imnul național al Braziliei. Însă îndată ce s-a auzit cântecul, amerindienii au luat-o la fugă și au dispărut în junglă. Confuz, Leo schimbă discul înapoi la muzica de orchestră. Încet, unul câte unul, amerindienii au început să iasă din junglă, întorcându-se cu grijă la marginea bărcii.

Câteva zile mai târziu, Leo era ocupat să lucreze în același sat amerindian, când căpetenia și câțiva războinici s-au îndreptat spre barca lui. Căpetenia s-a adresat translatorului lui Leo cu o voce puternică și impunătoare. Dornic să afle despre ce era vorba, Leo a întrebat ce voia căpetenia. Un pic speriat, translatorul i-a spus pe un ton tremurător lui Leo că șeful amerindienilor îi voia capul într-o cutie! Jessie, soția lui Leo, auzind acestea din cealaltă încăpere a bărcii, a căzut în genunchi înfricoșată și a început să se roage. Avea să fie acesta sfârșitul lucrării lor misionare?

Nefiind siguri ce să spună, Leo și translatorul au încercat să negocieze cu amerindianul cu înfățișare mânioasă. În cele din urmă, după ceva discuții, au înțeles ce voia căpetenia, și anume, ca Leo să-i arate capul care cântase din interiorul cutiei. Atunci când Leo pusese imnul național, cu câteva zile mai înainte, amerindienii au luat-o la fugă în junglă, crezând că în cutie trebuie să fie un cap care cântă. Ușurat, Leo a încercat să le explice amerindienilor cum funcționa pick-upul.

Câteodată, încercăm să le vorbim altora despre dragostea lui Hristos și nu suntem siguri ce cuvinte să folosim. Adesea simțim că vorbim o limbă diferită când încercăm să ne împărtășim credința și stilul de viață. Dar Dumnezeu a promis să ne dea cuvintele exacte de care avem nevoie ca să-i împărtășim dragostea. Dacă noi credem în El și păstrăm cuvintele Lui în inimile noastre, și noi putem, de asemenea, să luăm parte la bucuria de a mărturisi altora despre dragostea lui Isus.