[luni, 11 octombrie]
SECȚIUNEA III
Una dintre caracteristicile distinctive ale cetățenilor Împărăției lui Dumnezeu este dragostea pentru adevăr. Oamenii care Îi sunt loiali lui Dumnezeu mai degrabă ar muri decât să sacrifice adevărul. Satana și urmașii lui găsesc însă adevărul ca fiind prea restrictiv.
Ioan 8:44 „În el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii”.
Una dintre modalitățile preferate ale lui Satana de a câștiga acces la mintea noastră este prin intermediul ficțiunii. El folosește scene incitante, de violență, de pericol, de suspans și de romantism, pentru a agita emoțiile și pentru a oferi plăcere de moment. Numai că plăcerea trăită astfel este plăcerea păcatului. (Vezi Evrei 11:25.)
„Poveștile de dragoste și basmele frivole și provocatoare constituie o altă categorie de cărți care sunt un blestem pentru orice cititor. Autorul poate atașa o morală bună și poate întrețese chiar idei religioase; cu toate acestea, în majoritatea cazurilor nu este decât Satana înveșmântat în chip de înger, pentru a amăgi și înșela mai eficient”. – „Evanghelizarea prin literatură”, p. 143
Lectura, vizionările și audierea poveștilor de ficțiune pot asigura o evadare scurtă din realitatea vieții. Cu toate acestea, la fel ca alcoolul, nu oferă decât o evadare iluzorie și trecătoare, lăsând în urmă oamenii nesatisfăcuți, care tânjesc după și mai multă stimulare.
Satana se poate folosi de o mie de deghizări nevinovate ca să-l amăgească pe creștinul neștiutor.
„Chiar ficțiunea care nu cuprinde nici măcar o aluzie la imoralitate și care poate avea la origine dorința de a expune principii excelente, chiar și aceasta este dăunătoare. Ea încurajează obiceiul cititului grăbit, superficial, numai de dragul povestirii. În felul acesta, ea manifestă tendința de a nimici puterea unei gândiri viguroase, capabile de a face legături”. – „Divina vindecare”, pp.445, 446
Are sens să citim cărți pe care Dumnezeu le-a interzis, ca să învățăm „principii excelente”? Sună de parcă ispita de a mânca din pomul cunoștinței binelui și răului, pentru a căpăta înțelepciune, a primit un nou ambalaj. De ce să bem din râuri poluate când avem o sursă pentru apa pură a vieții?
Ieremia 2:13„ Căci poporul Meu a săvârșit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă”.
Dincolo de evitarea lucrurilor false, sunt și povești adevărate pe care creștinii trebuie să le evite. Printre acestea se numără relatările reale despre războaie, vărsări de sânge, atrocități și fapte imorale. Oamenii au tendința să ia chipul preocupărilor lor. (Vezi 2 Corinteni 3:18) Ar trebui, pe cât de mult posibil, să evităm să ne concentrăm gândurile asupra răului făcut în lume.
Efeseni 5:3 „Curvia sau orice altfel de necurăție, sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, așa cum se cuvine unor sfinți”.
Astfel de lucruri nu ar trebui să facă parte din acțiunile sau din conversațiile noastre. Dar dacă ne gândim constant la astfel de rele prin lectura noastră, cu certitudine ne vom referi la ele în conversația noastră, „căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut și am auzit”.
Privind crimele comise de papalitate, aflăm că „în conciliile lor tainice, Satana împreună cu îngerii lui stăpâneau mințile oamenilor nelegiuiți, în timp ce, nevăzut, în mijlocul lor stătea un înger al lui Dumnezeu, luând un raport teribil al hotărârilor lor nelegiuite și scriind istoria faptelor prea îngrozitoare pentru a fi văzute de ochiul omenesc” (Tragedia veacurilor, p. 59). Vorbind despre evenimentele teribile din timpul Revoluției Franceze, Ellen White spune că Franța „era plină de acte criminale prea îngrozitoare pentru a fi menționate în scris (Tragedia veacurilor, p. 286).
Trebuie să știm să alegem ceea ce citim dintre numeroasele cărți excelente și valoroase disponibile. Există biografii ale oamenilor care au făcut fapte pentru Dumnezeu, istorii ale călătoriilor misionare, cărți de știință, de sănătate și cu alte subiecte folositoare, în care autori informați se străduiesc să comunice gânduri exacte și valoroase. Haideți să ne asigurăm că, indiferent care sunt lecturile noastre, ele trec testul din Filipeni 4:8.
ÎNTREBĂRI DE REFLECȚIE
Secțiunea I
- Daniel a afirmat că studiul detaliat și cunoașterea Bibliei vor fi o caracteristică a celor neprihăniți din ultimele zile (Daniel 12:4). Ce ne spune acest lucru despre tipul de lectură pe care ar trebui să-l punem pe primul loc în aceste ultime zile?
- „Prorocii… au făcut din mântuirea aceasta ținta cercetărilor și căutării lor stăruitoare.” Ce ne spune această afirmație despre importanța studierii Bibliei?
Secțiunea II - Cum sunt afectați cititorii de poveștile de dragoste fictive și de istorisirile de aventuri?
- Ce lecții poți învăța de la semințe despre importanța alegerii doar a celor mai bune materiale de citit? Galateni 6:7, 8.
Secțiunea III - Este ficțiunea adevărată? Ce ne spune Filipeni 4:8 despre lucrurile care nu sunt adevărate?
Ia în considerare cerințele suplimentare din acest verset și caută acele cuvinte într-un dicționar. Ce anume poate face ca o carte de non-ficțiune să nu fie acceptabilă ca lectură pentru un creștin?
- Cum se aplică aceste principii la alte lucruri pe care ochii noștri le văd, precum filme și emisiuni TV?
- Cum fac față lecturile tale obișnuite testului din Filipeni 4:8?
Ce cărți sau ce reviste nu ar trebui să mai citești de acum înainte?
Studiu suplimentar: citește „Căminul adventist”, pp. 410-418 și „Solii pentru tineret”, pp. 270-290. Scrie o listă de reguli care să te ajute să alegi materiale de citit bune. De asemenea, fă și o listă a beneficiilor unei lecturi bune și a daunelor provocate de lecturile rele.
