Referindu-se la egoismul lui Ahab, Ellen White scrie:

„Această trăsătură dominantă a lui Ahab, care a influențat atât de dezastruos viitorul regatului sub conducerea urmașilor lui, s-a manifestat într-o situație pe vremea când Ilie era încă proroc în Israel. Nu departe de palatul împăratului era o vie care îi aparținea lui Nabot din Izreel. Ahab și-a pus în gând să pună stăpânire pe această vie și și-a propus s-o cumpere sau să dea în schimb o altă bucată de pământ.” (Profeți și regi, pp. 204, 205)

Atât de puternică era dorința lui Ahab de a avea această vie, încât, atunci când nu i s-a împlinit vo- ința, s-a îmbolnăvit. Ce ne învață acest lucru? Cum putem ajunge să fim umpluți cu Hristos, astfel încât El să înăbușe orice tendință de egoism? În ce alte moduri poa- te egoismul să facă rău?