Dacă ai citit Textul-cheie din această săptămână, probabil că ți-ai spus în minte: „Vai! Ce situație pe muchie de cuțit!” Avraam și Isaac au ridicat altarul.

„Nu pune mâna pe băiat, i-a spus Îngerul. Nu-i face nimic, pentru că acum știu că te temi de Dumnezeu, întrucât nu l-ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.” (Geneza 22:12)

Isaac a fost pus pe altar de către tatăl său. Avraam a luat cuțitul de înjunghiere și l-a ridicat. Apoi, în ultima clipă, Dumnezeu a vorbit din cer și l-a oprit pe Avraam, oferindu-i în schimb un berbec pentru jertfă.
Intervine întotdeauna Dumnezeu la timp? Citește pasajul din Ioan 11:17-37.

17 Când a ajuns Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile[c] în mormânt. 18 Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii[d], 19 şi mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi la Maria ca să le consoleze pentru moartea fratelui lor. 20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-L întâmpine. Maria însă şedea în casă. 21 Marta I-a zis lui Isus:

– Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! 22 Dar şi acum ştiu că orice-I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da!

23 Isus i-a zis:

– Fratele tău va învia!

24 Marta I-a răspuns:

– Ştiu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.

25 Isus i-a zis:

– Eu sunt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine va trăi chiar dacă moare. 26 Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?

27 Ea I-a răspuns:

– Da, Doamne, cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume!

28 Şi spunând aceasta, s-a dus şi a chemat-o pe Maria, sora ei, zicându-i în şoaptă: „A sosit Învăţătorul şi te cheamă!“ 29 Cum a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede şi s-a dus la El. 30 Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta. 31 Iudeii care erau cu ea în casă şi o consolau, când au văzut că Maria se ridică repede şi iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo. 32 Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, a căzut la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“ 33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, s-a înfiorat[e] în duh şi s-a tulburat. 34 A întrebat:

– Unde l-aţi pus?

Ei I-au răspuns:

– Doamne, vino şi vezi!

35 Isus a început să plângă.[f] 36 Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“ 37 Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“

Sunt eu dispus să am încredere în Dumnezeu chiar în situația în care pare să nu intervină la timp?