Ellen White pătrunde în profunzimile convertirii lui Petru:

„În ziua următoare vindecării ologului, Ana şi Caiafa împreună cu alţi demnitari ai Templului s-au strâns pentru judecată, şi arestaţii au fost aduşi înaintea lor. Chiar în aceeaşi încăpere şi aproape înaintea aceloraşi oameni, Petru Îl renegase ruşinos pe Domnul său. Lucrul acesta i-a venit în mod clar în minte atunci când a apărut spre a fi judecat. Acum avea ocazia să spele laşitatea sa de atunci. Cei de faţă, care îşi aminteau de atitudinea pe care Petru o avusese la judecata Învăţătorului său, se mângâiau cu gândul că şi acum el va putea fi intimidat prin ameninţarea cu închisoarea şi moartea. Dar Petru cel impulsiv şi încrezut în sine, care Îl tăgăduise pe Hristos în cel mai greu moment al Lui, se deosebea nespus de mult de Petru care era adus acum înaintea Sinedriului pentru cercetare. De la căderea sa, el fusese convertit. El nu mai era mândru şi încrezut, ci modest şi neîncrezător în sine. El era plin cu Duhul Sfânt şi, prin puterea aceasta, era hotărât să înlăture pata apostaziei sale, cinstind Numele pe care odată Îl tăgăduise.”

Ce ar presupune din partea lui Dumnezeu să te transforme într-un martor pentru El – aşa cum l-a transformat pe Petru?

Argumente în plus vei găsi în Faptele apostolilor, capitolul 6.
Urmând acest plan, vei parcurge în fiecare an cel puţin o carte din seria de istorie biblică scrisă de Ellen White (de la Patriarhi şi profeţi la Tragedia veacurilor).


Părerea mea