Poezia studiului 3
Făgăduința înfierii
Exod 42,16.17; Numeri 24,14-19; 2 Samuel 7,12-14; Neemia 9,6; Psalm 2,7.8; 4,6¸36,9; 89,15; Isaia 2,2.3; 44,24; 45,18; Evrei 1,1-5.
Pentru lumea modelată de iubirea creatoare
S-a vestit din prima clipă a căderii, o-întrupare,
Fiul care să refacă după chip și-asemănare
Toată oglindirea slavei, printr-o jertfă de iertare.
O făgăduință clară și profetic repetată
Și, la împlinirea vremii, chiar prin Fiul revelată;
Înțeleasă, ne-înțeleasă, strălucirea feței Sale,
Pentru tălpile credinței a trecut a morții vale.
Cel prin care se țin toate, veșnice, răscumpărate,
Fiu promis, Mântuitorul, Calea spre eternitate
Cel născut prin întruparea jertfei dragostei divine,
Ca moștenitor al slavei Tatălui, curând revine!
Cel promis din veșnicie ca adamică-ntrupare
Ne aduce înfierea dragostei mântuitoare.
Este vremea de pe urmă, fă alegerea-nțeleaptă!
Astăzi, nașterea credinței, trinitatea ne-o așteaptă!
Cornel Mafteiu
București, 6.12.2021