Poezia studiului 6

Focul dragostei divine

 

Isaia cap.13-28; Daniel cap.5; 1 Petru 5,13; Apocalipsa 14,8; 16,19; 17,5; 18,2.10.21.

 

Când o inimă creștină,

Egocentrica trufie

Babilonic își ridică,

Schimbă-altarul de lumină

Și a păcii veșnicie

Pe opaițul de frică.

Când în inimă pătrunde

A mândriei goliciune

Cu păgâne mărunțișuri,

Nu o vor putea ascunde

De cereasca-nțelepciune,

Babilonice tufișuri!

 

Căci mânia Celui veșnic

Nu-i decât iubire pură

Pusă-n untdelemn profetic,

Pentru-a reaprinde-n sfeșnic

A credinței partitură,

Distrugând un trai mimetic.

Rând pe rând, zeii războinici

Și cei care li se-nchină

Prin smoliri de-ncumetare,

Toți pretinși a fi cucernici,

Sub pedeapsa Lui divină

Vor pierii, și mic și mare!

 

Temelia răzvrătirii

Va fii arsă pe vecie

De iubirea creatoare!

Haina-i sfântă-a nemuririi

Este iazul de urgie

Pentru orice întinare.

 

Rămășița credincioasă

Legilor eternității

E profetic anunțată

De lucrarea ne-nțeleasă

Și ciudată a Dreptății,

Har de Golgotă-nălțată.

 

Trinitatea iertătoare

A pus Jertfa învierii

Steag pe muntele iubirii.

Sun-a trâmbiței chemare

La ospățul înfierii

În cetatea mântuirii!

 

Cornel Mafteiu

București, 04.02.2021