Ediția instructori (st. 9)

Partea I: PRIVIRE GENERALĂ

Textul-cheie: Apocalipsa 12:17

Pasajul studiat: Apocalipsa 13 detaliază războiul dus de balaur împotriva rămășiței, anunțat în Apocalipsa 12:17.

Introducere: În Apocalipsa 13, balaurul are doi aliați pentru lupta finală: fiara care se ridică din mare (vers. 1-10) și fiara care se ridică din pământ (vers. 11-18). Li se face un portret celor două fiare (vers. 1-7,11), după care este prezentată activitatea lor din perioada sfârșitului (vers. 8-10,12-18).

Temele studiului:

I. Argumente în favoarea interpretării tradiționale a capitolului 13 din Apocalipsa

Secțiunea aceasta analizează relația dintre cele două fiare și cronologia evenimentelor din Apocalipsa 12.

II. Fiara ridicată din mare – contrafacerea lui Hristos

Câteva trăsături ale fiarei ridicate din mare aduc cu unele însușiri și acțiuni ale lui Isus.

III. Sensul simbolic al „pământului”

„Pământul” este un simbol ambivalent în Apocalipsa, uneori pozitiv, alteori negativ.

IV. Identitatea fiarei ridicate din pământ

Analizarea dovezilor că fiara ridicată din pământ reprezintă Statele Unite ale Americii în conflictul final.

V. Apocalipsa 13:14-18 și Daniel 3

O însumare a dovezilor relației dintre aceste pasaje.

Aplicația pentru noi: Secțiunea aceasta discută despre punctul vulnerabil al tuturor tipurilor de religie distorsionată și cum ar trebui să se raporteze credincioșii adventiști la credincioșii din alte biserici.

Partea a II-a: COMENTARIU

Apocalipsa 13 adaugă la relatarea din Apocalipsa 12 două personaje noi: fiara ridicată din mare (vers. 1-7) și fiara ridicată din pământ (vers. 11). După ce le prezintă, descrie rolul pe care îl joacă ele în războiul menționat în capitolul anterior.

Temele principale ale studiului 9 pe larg:

I. Argumente în favoarea interpretării adventiste a capitolului 13 din Apocalipsa

În interpretarea adventistă tradițională, capitolul 13 din Apocalipsa se referă la Evul Mediu (papalitatea) și perioada ulterioară (formarea Statelor Unite ale Americii). Capitolul 13 este în același timp continuarea războiului final anunțat în Apocalipsa 12:17.

Este adevărat că în capitolul 13 accentul cade pe ultima bătălie din istoria pământului, cu amăgirile ei puternice, cu icoana fiarei, cu decretul de moarte și cu semnul fiarei (vers. 13-17). Însă puțini cititori remarcă timpul verbelor folosite. Enunțurile principale din versetele 1-7 și din versetul 11 sunt toate la timpul trecut. Iar enunțurile principale din versetele 8-10 și 12-18 sunt toate la timpul prezent sau viitor. Prin urmare, capitolul ne oferă indicii cu privire la înlănțuirea evenimentelor de-a lungul istoriei. El le face o prezentare celor două fiare noi, inclusiv o descriere vizuală, după care este inclus un scurt istoric la timpul trecut (fiara ridicată din mare: vers. 1-7; fiara ridicată din pământ: vers. 11). Vezi Studiul 8, tema 1, pentru procedeul literar întrebuințat aici. Descrierea ultimei bătălii (vers. 12-18) este precedată deci de istoria anterioară a celor doi participanți principali la acest conflict.

Prin urmare, Apocalipsa 13 acoperă ultimele două perioade istorice amintite în Apocalipsa 12. Secțiunile introductive din Apocalipsa 13 (vers. 1-7,11), în care exprimarea este la timpul trecut, corespund perioadei de la mijlocul capitolului 12 (vers. 13-16). Secțiunile din Apocalipsa 13 (vers. 8-10 și 12-18) în care verbele apar la timpul prezent și viitor corespund perioadei finale din Apocalipsa 12 (vers. 17). În interpretarea adventistă, Apocalipsa 12:17 stabilește cronologia capitolului 13, dar capitolul 13 conține descrieri istorice.

II. Fiara ridicată din mare – contrafacerea lui Hristos

Secțiunea de duminică a studiului avansează ideea că fiara ridicată din mare este al doilea membru al triade satanice, o contrafacere a lui Isus Hristos. Identificarea aceasta este confirmată de textul din Apocalipsa 13.

1) Fiara ridicată din mare arată ca balaurul (șapte capete și zece coarne). Isus a făcut următoarea declarație: „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl” (Ioan 14:9).

2) Fiara ridicată din mare primește putere de la balaur. Isus a spus: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ” (Matei 28:18).

3) Fiara ridicată din mare primește o rană de moarte, apoi „suflare”; Hristos a murit și a înviat (Apocalipsa 13:3, compară cu vers. 8).

4) Întrebarea: „Cine se poate asemăna cu fiara?” (vers. 4) îl trimite pe evreu cu gândul la numele lui Hristos din capitolul precedent, Mihail (Apocalipsa 12:7), care înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”

5) Cele patruzeci și două de luni profetice (Apocalipsa 13:5) se corelează cu cei trei ani și jumătate de activitate ai lui Isus pe pământ. Fiara ridicată din mare este o contrafacere a lui Isus Hristos. Rolul acesta a fost îndeplinit din mai multe puncte de vedere de către biserica medievală.

III. Sensul simbolic al „pământului”

În Apocalipsa 12:16, „pământul ” îi dă ajutor femeii, înghițind râul pe care l-a aruncat balaurul din gură după ea. În cartea Apocalipsa, „pământul” are sens ambivalent (Apocalipsa 1:5; 5:6; 6:4; 11:6,18; 13:12; 14:15-19; 18:1-3; 19:2). Când apare în contrast cu cerul, pământul are sens negativ (Apocalipsa 9:1; 14:3, [exceptând 21:1, bineînțeles]). „Cei ce locuiesc în cer” sunt întotdeauna personaje pozitive în Apocalipsa (Apocalipsa 13:6; vezi și Apocalipsa 19:1,14), pe când „locuitorii pământului” se referă la adversarii lui Dumnezeu și ai poporului Său (vezi Apocalipsa 6:10; 8:13; 13:8; 17:8).

Pe de altă parte, când apare în contrast cu marea sau cu apele, pământul are mai degrabă sens pozitiv (Apocalipsa 13:11; 21:1), cum este cazul și aici. Pământul îi dă ajutor femeii, simbolul credincioșilor lui Dumnezeu. Istoria relativ pozitivă a fiarei ridicate din pământ (Apocalipsa 13:11) se poate datora contrastului ei cu fiara ridicată din mare (vers. 1-7). În concluzie, Apocalipsa 12:16 și poate Apocalipsa 11:4 creează un cadru pozitiv pentru referirea la pământ din Apocalipsa 13:11.

IV. Identitatea fiarei ridicate din pământ

Adventiștii au identificat fiara ridicată din pământ ca fiind Statele Unite ale Americii. Ea a apărut ca o putere bine intenționată, care pune accent pe libertatea religioasă, dar care, în timpul sfârșitului, ajunge să vorbească la fel ca un balaur. Să recapitulăm dovezile textuale cu privire la identitatea ei.

1) Istoricul fiarei ridicate din pământ (Apocalipsa 13:11) este mult mai scurt decât istoricul fiarei ridicate din mare (vers. 1-7), fapt ce sugerează o apariție relativ nouă pe scena istoriei.

2) Ridicarea ei din pământ (vers. 11) ne aduce aminte de acțiunile pozitive ale „pământului” din Apocalipsa 12:16.

3) Ea vine la existență când fiara ridicată din mare este dusă în robie (Apocalipsa 13:10), fapt petrecut, în concepția adventiștilor, în anul 1798.

4) Spre deosebire de fiara ridicată din mare, care amintește de imperiile din Daniel 7, aceasta nu are rădăcini atât de vechi.

5) Fiara ridicată din pământ apare într-o zonă necunoscută și slab populată a lumii, spre deosebire de cealaltă (Apocalipsa 17:15).

6) În mitologia antică nebiblică, fiara din pământ (behemoth) locuiește într-un spațiu arid, deșertic, departe de oameni.

7) Fiara ridicată din pământ nu poartă coroană, ceea ce sugerează că nu are împărat și nici papă; ea asigură libertatea politică și religioasă.

8) Ea vorbește ca un miel la început, având o autoritate mai blândă, creștină. Însă blândețea aceasta nu durează.

9) Ea devine în final ca un balaur, ca puterea care a încercat să-L ucidă pe Pruncul Isus (Apocalipsa 12:3-5).

10) Ea este descrisă în termeni religioși, nu doar politici (Apocalipsa 13:13-15), subliniind latura religioasă a Statelor Unite ale Americii, credința (convingerile și practica).

În afară de Statele Unite, nu există în istorie o altă putere care să corespundă atât de bine descrierii din această profeție.

V. Apocalipsa 13:14-18 și Daniel 3

Pasajul acesta din Apocalipsa conține una dintre cele mai clare aluzii la Vechiul Testament din câte există în întreaga carte. El are numeroase puncte comune cu istoria celor trei tineri evrei și cu testul închinării din valea Dura.

1) Oamenii din toată lumea sunt constrânși să se angajeze într-un act de închinare.

2) Porunca de a se închina are anexat un decret de moarte.

3) Ambele evenimente sunt asociate cu numărul 6 (dimensiunile chipului din Daniel 3 și numărul 666 din Apocalipsa 13). Apocalipsa 13 arată că situația din valea Dura se va repeta în ultima criză din istoria pământului. Experiența din Daniel 3 se va repeta cu ultima generație.

Partea a III-a: APLICAȚIA PENTRU NOI

1. Întrebarea finală de la secțiunea de luni sună așa: Cum putem rămâne fideli profeției despre istoria bisericii și, în același timp, să fim blânzi și plini de tact atunci când le-o prezentăm altora? Problema principală a învățăturilor religioase eronate o constituie imaginea pe care o transmit ele despre Dumnezeu. Cum este Dumnezeu dacă îi torturează și îi arde pe oameni o veșnicie? Cum este Dumnezeu dacă nu respectă regulile pe care le-a stabilit? Ce imagine transmite despre Dumnezeu o biserică ce îi arde pe rug pe cei care au alte convingeri religioase?

În confruntarea cu învățăturile unei astfel de biserici, este important să nu cădem în capcana reprezentării lui Dumnezeu ca fiind mânios, acuzator și aspru. Domnul Isus avea „lacrimi în glas” când îi înfrunta pe farisei. Cu alte cuvinte, criticile sunt adecvate doar atunci când sunt motivate de dragoste, de înțelegerea că Dumnezeu îi prețuiește pe oameni. Cu ajutorul Duhului Sfânt, îi putem invita cu tact pe oameni să se gândească ce imagine despre Dumnezeu creează religia lor, subliniind că și nouă ni se poate întâmpla să-L reprezentăm greșit. Ei trebuie să afle că Dumnezeu este deja de partea lor și că nu este necesar să-L cumpere sau să-L convingă prin diferite ritualuri.

2. Care ar trebui să fie atitudinea noastră față de creștinii din alte biserici? Este util să recunoaștem că mulți catolici, dar și musulmani și oameni de alte religii au o dragoste profundă pentru Dumnezeu și caută să-I fie plăcuți Lui pe toate căile. Când îi abordăm pe acești oameni, să fim conștienți că linia de despărțire dintre bine și rău nu este trasată între „noi” și „ei”, ci trece prin inima fiecăruia dintre noi (1 Timotei 1:15). Dacă avem o atitudine de superioritate morală, atunci se vor convinge, fără ca noi să ne dăm seama, că Dumnezeu nu este cu noi. Oamenii sunt atrași mai curând de cei conștienți de propriile slăbiciuni și de cei care, aidoma lui Isus, dau dovadă de iubire și de umilință. Doar așa îi putem câștiga.