Prietenul cel mai bun - Studii Biblice

„Prietenul adevărat iubește oricând și în nenorocire ajunge ca un frate.” (Proverbele 17:17)

Ascultă ediția audio aici.

În poezia „Prietenul”, scrisă de poetul Grigore Vieru, sunt următoarele versuri: „Un prieten – știți voi oare? – / E comoara cea mai mare! / Omul fără de prieteni / E ca bradul fără cetini, / Ca ogorul fără apă, / Ca o mână fără altă. / Un prieten, ia aminte, / Nu se cumpără, nici vinde!” Apoi, tot în contextul prieteniei există și proverbul: „Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.”

Studiile arată că copiii au nevoie să-și facă prieteni încă de la vârste fragede, iar părinții sunt cei care-i pot ajuta să stabilească astfel de legături. Cei mici simt nevoia să fie în preajma unor camarazi de nădejde cu care să se joace, iar mai târziu să-și împărtășească experiențele vieții. Gândește-te la bucuria pe care o au la aniversarea zilei de naștere când prietenii au acceptat invitația!

Totuși, se întâmplă de multe ori să trăiască situații neplăcute cauzate de trădarea celor apropiați, iar expresia spusă printre suspine: „Îl credeam prietenul meu” transmite foarte mult. În contextul prietenilor care te pot dezamăgi și al textului biblic: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor” (Ieremia 17:5), le putem îndrepta atenția copiilor spre Isus, care este cel mai bun prieten al omului.

Atunci când citesc Biblia, copiii Îl pot cunoaște cel mai bine pe Isus, Prietenul lor. El este răbdător, înțelept, iertător, blând și gata să-Și ajute semenii. Studiind Sfânta Scriptură, putem înțelege că El „a trebuit să Se asemene fraților Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ceea ce privește legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos și vrednic de încredere, ca să facă ispășire pentru păcatele norodului. Și prin faptul că El Însuși a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiți” (Evrei 2:17,18).

Doamne, ne rugăm azi pentru colegii de la școală ai copiilor noștri, ca ei să aprecieze prietenia!