[Miercuri] Barzilai
De altfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere? (2 Samuel 19:36 u.p.)
Am întâlnit oameni de la care puteai să împrumuți înțelepciunea. Așa este și personajul despre care vom discuta astăzi – Barzilai Galaaditul.
Biblia vorbește foarte puțin despre el. Barzilai locuia la Roghelim și era un om foarte bogat. Apare pe scenă într-un moment de criză, atunci când Absalom s-a făcut împărat la Hebron în locul tatălui său, David (2 Samuel 15:10). Pentru a scăpa de mânia fiului său, David, însoțit de câțiva slujitori, fuge la Mahanaim. (2 Samuel 15:14)
Barzilai împreună cu alți doi bărbați susțin casa lui David în timpul exilului lor la Mahanaim. Le oferă hrană și diverse bunuri. El își pune în joc reputația, averea și familia, dovedind loialitate față de Dumnezeu și față de regele David.
După ce rebeliunea lui Absalom a fost înfrântă, David l-a invitat pe Barzilai să vină și să trăiască în Ierusalim, ca oaspete de onoare al împăratului. Mai mult decât banii și posesiunile, era o cinste pentru orice om să fie în prezența și atenția împăratului. Barzilai însă dă un răspuns care ne impresionează și scoate în evidență caracterul său: „Robul tău va merge puțin dincolo de Iordan cu împăratul. De altfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere?” (2 Samuel 19:36)
El nu-și imaginează că gestul lui merită vreo răsplată. Barzilai nu-l slujește pe regele David din interes, așa cum au făcut-o alții, de aceea nu așteaptă nicio recompensă. Dragostea dezinteresată și loialitatea față de regele său scot la iveală caracterul unui om consacrat, a cărui reputație străbate veacurile.
Petru l-a întrebat într-o împrejurare pe Domnul Isus: „Iată că noi am lăsat tot și Te-am urmat; ce răsplată vom avea?” Ce răsplată ne dai pentru că Te urmăm?
Ucenicii nu au lăsat totul, Barzilai nu a dat totul. Nici noi nu am dat totul. Singurul care a dat totul este Dumnezeu, care a trimis la moarte pe Fiul Său pentru mântuirea noastră.
Când ajungi să înțelegi acest fapt cu adevărat, orice sacrificiu o să ți se pară mic, neînsemnat. Abia atunci vei descoperi sensul vieții prin slujirea semenilor, fără a mai fi preocupat de tine însuți.
Atunci nu vei mai măsura timpul de studiu sau de rugăciune. Nu vei refuza invitația de a vorbi altora despre iubirea Domnului Isus, Regele tău. Nu vei spune. Eu am făcut destul, să mai facă și alții. Atunci vei fi mânat de un singur gând: Cum L-aș putea sluji mai bine pe Regele meu? Alege astăzi, din nou, să-L slujești din iubire!
Horea Tămășan, pastor, Conferința Transilvania de Sud
