Căci Tatăl Însuși vă iubește.
Ioan 16:27
Cu o îndrăzneală nemărginită am mers în fața clasei pentru a recita Rugăciunea Domnească. Profesoara întrebase dacă cineva o știa pe de rost și, în ciuda faptului că eram puțin confuză la partea din mijloc, știam că pot să o încep și să o termin bine. Eram în clasa întâi și încrederea mea era de nezdruncinat!
– Tatăl nostru care nu ești în ceruri, am început eu. Sfințească-se. . .
– Stai! m-a întrerupt cu blândețe profesoara. Mai spune o dată, te rog.
Am făcut-o. Ea m-a oprit din nou.
– Vrei să spui: „Tatăl nostru care ești în ceruri”, a subliniat ea.
Am ezitat. Strălucirea de încredere pe care o simțisem cu câteva clipe înainte a început să se estompeze. Deși am mai încercat de câteva ori, nu am reușit niciodată să o fac bine. Doar când am spus-o foarte repede, alăturându-mi cuvintele și coborând până la șoaptă, m-a lăsat să continui. Perplexă, m-am întors la locul meu.
Deși acum zâmbesc la greșeala mea nevinovată de la șase ani, au fost momente în care m-am luptat să am încredere în Tatăl meu din ceruri. Momente în care gândurile și acțiunile mele arată că am fost nesigură de grija Lui față de mine – așa cum a făcut-o întotdeauna tatăl meu pământesc. Poate că ați avut lupte similare. Dacă tatăl tău pământesc a fost o reflectare slabă a iubirii lui Dumnezeu, s-ar putea ca tu să fii încă cea care se resimte din cauza rănilor. Inima ta de fetiță tânjește să știe că ești cu adevărat iubită.
Adevărul este că, la un moment dat, de-a lungul călătoriei noastre, cu toții ne luptăm să credem că Tatăl nostru ar putea să ne iubească. Viața poate fi grea. Ne pierdem strălucirea încrederii în Dumnezeu și strigăm: „Ești acolo sau nu ești, Doamne?” Credem în minciunile subtile ale dușmanului și îndoiala alunecă în spațiile crăpate și singuratice din inimile noastre.
Aici vă aflați astăzi? Atunci permiteți-mi să vă împărtășesc acest adevăr. Într-una dintre ultimele conversații pe care Isus le-a avut cu prietenii Săi înainte de Calvar, când erau la câteva ore distanță de o criză de credință, El le-a reamintit: „Tatăl Însuși vă iubește”. Aceste cuvinte sunt încă valabile! Indiferent cu ce te confrunți, poartă acest adevăr în inima ta: „Tatăl Însuși mă iubește!”
