Înaintea Ta noi suntem niște străini și locuitori, ca toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca umbra și fără nicio nădejde.
1 Cronici 29:15
Mi-am verificat e-mailul și am primit un mesaj cu un avertisment de pericol și un semn de oprire, care spunea că expeditorul nu a fost recunoscut. Am ținut cont imediat de avertisment și am șters e-mailul.
După numai câteva secunde, Dumnezeu mi-a amintit de paralela spirituală. Dumnezeu ne avertizează în Cuvântul Său împotriva trăirii unei vieți pline de păcat. Biblia ne spune clar că negarea lui Isus și trăirea în păcat vor duce la separarea veșnică de Tatăl nostru din ceruri. Dar luăm noi în serios acest avertisment și acționăm imediat în consecință?
Viața pe pământ este plină de distracții care ne pot îndepărta cu ușurință de Cel care vrea să ne dea viața veșnică. Diavolul lucrează din greu pentru a ne face să ne gândim doar la lucrurile care se întâmplă aici pe pământ, și nu la promisiunile lui Dumnezeu. Viața veșnică pe care El o oferă este lipsită de durerea acestei lumi. Este ușor să devenim prea mult implicați în această viață, încercând să creăm soluții pentru fiecare problemă. Să lupți pentru ceea ce este corect este bine dacă ești condus de Dumnezeu, dar să devii consumat de corectarea fiecărei greșeli nu este bine.
Când grijile lumii mă copleșesc, uit că nu este casa mea. Atunci Dumnezeu îmi amintește că Cerul este acasă și că durerea acestei planete este temporară. El îmi amintește de Mântuitorul meu, Isus, și mă îndeamnă să le vorbesc oamenilor despre El și să mă concentrez pe ceea ce contează cu adevărat.
Cei mai în vârstă din biserică spun adesea despre alții: „Au o gândire prea cerească pentru a fi de folos pe pământ”. Adică, unii oameni sunt atât de concentrați asupra viitorului lor în ceruri, încât își neglijează îndatoririle de aici de pe pământ și devin extremiști în gândurile și acțiunile lor. Acest lucru este nesănătos. Dumnezeu vrea ca noi să fim de folos pe pământ și să-i ajutăm pe frații și surorile noastre în Hristos, dar nu vrea ca noi să devenim prea consumați de necazuri, durere, dezastre și visuri, încât să uităm că nu suntem încă acasă.
Biblia spune că suntem pelerini într-o călătorie spre casa noastră din ceruri. Să ne amintim acest lucru, să îl acceptăm și să trăim pentru Isus Hristos în fiecare zi.
