Vești misionare – 24 noiembrie 2018

Pedepsit pentru păcatele altora

Autor Andrew McChesney, Adventist Mission

Când îl vedeau pentru prima oară pe acest băiat, oamenii nu-l întrebau: „Cum te cheamă?”, ci: „Ce problemă ai la picioare?”.

Jack Chen, un băiat din Taiwan, s-a târât până la vârsta de cinci ani. Apoi a făcut exerciţii fizice în fiecare zi şi a reuşit să stea drept în picioare când a intrat în clasa I. Însă păşea strâmb pe călcâie şi copiii râdeau de el şi îl porecleau „Ciudatul”. Ba uneori chiar îl scuipau când trecea pe lângă ei.
Jack avea o boală din naştere care i-a pus pe medici în încurcătură. Însă el şi părinţii lui credeau că ştiu care era cauza: cineva din familie făcuse o faptă rea şi acum sufereau pedeapsa.
„Familia din care provin se închină la idoli şi părinţii mei credeau că au fost pedepsiţi pentru o faptă rea de-a lor sau de-a unui strămoş al lor”, ne explică Jack.
Când Jack avea doisprezece ani, un prieten de familie, văzându-l că rămânea în urmă la învăţătură, le-a dat părinţilor lui ideea să-l înscrie la o şcoală adventistă de ziua a şaptea din apropiere.

Jack a auzit astfel de Isus pentru prima oară când s-a înscris la această şcoală, în clasa a VII-a. A avut ocazia să citească pentru prima dată din Biblie. Iar la treisprezece ani, a decis să-şi predea inima lui Isus.

Răspunsul la cea mai mare întrebare a vieţii lui – de ce era pedepsit pentru păcatele altora – l-a primit cam la un an după aceea, când a citit despre vindecarea orbului din naştere: „Ucenicii L-au întrebat [pe Isus]: «Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?» Isus a răspuns: «N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui, ci s-a născut aşa ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu»” (Ioan 9:2,3).
Când a citit cuvintele acestea, Jack a simţit că i s-a ridicat o grea povară de pe umeri.
„Am înţeles că boala mea nu era o pedeapsă, ci o binecuvântare”, ne-a spus el. „Dacă nu o aveam, părinţii mei şi eu n-am fi ajuns să-L cunoaştem pe Dumnezeu.”
Jack a studiat mai departe la Colegiul Adventist din Taiwan, iar acum are treizeci şi doi de ani şi slujeşte ca pastor în oraşul Jiading. Mai şchiopătează puţin cu un picior, dar, altminteri, este bine şi sănătos. Este căsătorit şi are doi băieţi.

Şi astăzi este uimit de modul minunat în care L-a găsit pe Isus sau, mai bine spus, cum L-a găsit Isus pe el.
„Nu eram creştin, dar Îl căutam pe Dumnezeu, simţeam nevoia de cineva care să mă salveze”, a declarat el. „Trebuie mai întâi să-ţi deschizi mintea ca să-L cauţi pe Dumnezeu şi apoi El îţi va spune ce să faci mai departe!”