Poezia studiului 6

Sub toiag divin

Ex. 19.5,6; Deut. 4.20; 7.6-8; Ps. 23; Ioan 10.1-11; 1 Cor. 3.16,17; 12.12-26; Efes. 2.19-22; 1 Petru 2.9,10.

Domnul ne-a chemat Să-i fim preoție-mpărătească,
A luat chip de lut umil, într-un trup să ne unească,
Și pe stânca Lui de har, pietre vii să ne zidească,
Prin credință și Duh Sfânt, casa Lui duhovnicească.

Domnul a urcat pe lemn să ne strângă-n turmă sfântă,
Păstorită prin Cuvânt către ospățul de nuntă,
Unde-al ușii bun venit este semnul pironirii,
Care-n veci a îngropat tot veninul risipirii.

Domnul s-a-nălțat la cer ca o pârgă a unirii
Celor care astăzi sunt vestitorii mântuirii,
Până când, curând, pe nor, a luminii veșnicie
Va îmbrăca al Său popor în cerească-mpărăție.

Cornel Mafteiu
București, 05.11.2018