Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine… Mă încred în Dumnezeu și nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni?
Psalmii 56:3,4
Ascultă ediția audio aici.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încă din anul 1946 definește sănătatea ca o „stare pe deplin favorabilă fizic, mintal, dar și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Astfel, integrând această definiție, suntem datori să ne raportăm la ființa umană ca la un întreg, înțelegând că există o interdependență între psihic (minte) și somă (corp). Legătura este atât de reală și de puternică, încât s-a ajuns la dezvoltarea unui domeniu care studiază tocmai această conexiune, și anume psihosomatica (simptome fizice care își au sursa sau sunt influențate de minte și emoții).
Cuvântul inspirat relata acest adevăr cu mult timp înainte prin proverbele scrise de înțeleptul Solomon: „O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele” (Proverbele 17:22). Referitor la ultima parte a versetului menționat anterior, precizez că nu este o expresie metaforică, ci realmente stările caracterizate de temeri prelungite, întristare etc., duc la creșterea unui hormon în sânge (cortizol), cu efecte cunoscute asupra slăbirii oaselor și a îmbătrânirii premature.
În acest context țin să reamintesc despre programul NEWSTART, de altfel foarte cunoscut de mulți dintre noi, care a implementat ca urmare a multor studii soluții pentru creșterea calității vieții, ultimul îndemn fiind încrederea în Dumnezeu (Trust in God). Astfel, recomandarea de a practica încrederea în Dumnezeu nu este relevantă prin prisma elementului de noutate, cât prin insuficiența punerii în practică în rutina de zi cu zi.
În încheiere aș vrea să menționez un alt pasaj încurajator al psalmistului, în aceeași notă, care relatează că cei „în a căror inimă locuiește încrederea” pot preface valea plângerii într-un loc plin de izvoare (Psalmii 84:5,6).
În orice context ne-am afla, apelul din această dimineață ne invită să avem această experiență și să ne bucurăm de beneficiile relației cu Dumnezeu. El așteaptă și, îndrăznesc să spun, Se bucură atunci când „aruncăm asupra Lui îngrijorările noastre”.
