[joi, 21 martie] Când Dumnezeu nu este încântat de jertfe
8. Citește Psalmii 40:6-8; 50:7-23; 51:16-19. Ce element important abordează aceste texte? De ce nu găsește Dumnezeu plăcere în jertfele pe care le-a poruncit în Cuvântul Său (Exodul 20:24)?
Psalmii 40:6-8
„6 Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere-de-tot, nici jertfă de ispăşire.
7 Atunci am zis: „Iată-mă că vin!” – în sulul cărţii este scris despre mine –
8 vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este în fundul inimii mele”.
Psalmii 50:7-23
„7 Ascultă, poporul Meu, şi voi vorbi; ascultă, Israele, şi te voi înştiinţa. Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
8 Nu pentru jertfele tale te mustru, căci arderile-de-tot ale tale sunt necurmat înaintea Mea.
9 Nu voi lua tauri din casa ta, nici ţapi din staulele tale.
10 Căci ale Mele sunt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munţilor cu miile lor.
11 Eu cunosc toate păsările de pe munţi şi tot ce se mişcă pe câmp este al Meu.
12 Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.
13 Oare mănânc Eu carnea taurilor? Oare beau Eu sângele ţapilor?
14 Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Preaînalt.
15 Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!
16 Dumnezeu zice însă celui rău: „Ce tot înşiri tu legile Mele şi ai în gură legământul Meu,
17 când tu urăşti mustrările şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?
18 Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el şi te însoţeşti cu preacurvarii.
19 Dai drumul gurii la rău şi limba ta urzeşte vicleşuguri.
20 Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.
21 Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sunt ca tine. Dar te voi mustra şi îţi voi pune totul sub ochi!”
22 Luaţi seama dar, voi, care uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfâşii şi să nu fie nimeni să vă scape.
23 Cine aduce mulţumiri ca jertfă, acela Mă proslăveşte, şi celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu”.
Psalmii 51:16-19
„16 Dacă ai fi voit jertfe, Ţi-aş fi adus, dar Ţie nu-Ţi plac arderile-de-tot.
17 Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
18 În îndurarea Ta, varsă-Ţi binefacerile asupra Sionului şi zideşte zidurile Ierusalimului!
19 Atunci vei primi jertfe neprihănite, arderi-de-tot şi jertfe întregi; atunci se vor aduce pe altarul Tău viţei”.
Asemenea profeților, psalmiștii deplâng diferitele folosiri greșite ale închinării. Ideea principală din aceste versete nu este dezgustul lui Dumnezeu față de jertfele și sărbătorile poporului Israel, ci motivele unei astfel de repulsii: distanța fatală dintre închinare și spiritualitate. Dumnezeu nu Își mustră poporul pentru jertfele și arderile-de-tot pe care le aduce, ci pentru răutatea lui și faptele de nedreptate comise în viața personală (50:8,17-21). Psalmii nu sunt o predică împotriva jertfelor și a închinării, ci împotriva jertfelor zadarnice și a închinării lipsite de substanță dovedite în nelegiuirile acestor închinători.
Când dispare unitatea dintre exprimarea exterioară a închinării și motivația interioară corectă pentru aceasta, ritualurile devin de obicei mai importante decât experiența în sine a apropierii de Dumnezeu. Adică, formele închinării devin ele însele un scop și nu arată spre Dumnezeul pe care ar trebui să Îl prezinte aceste ritualuri.
9. Citește Ioan 4:23,24. Ce idee subliniază Isus aici care se potrivește exact cu avertizările psalmilor pentru zilele noastre?
Ioan 4:23,24
„23 Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. 24 Dumnezeu este Duh, şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”
Numai jertfele nu sunt suficiente. La ce erau bune aceste jertfe dacă inima celor care le aduceau nu era plină de pocăință, credință și regret pentru păcat? Numai atunci când sunt însoțite de pocăință și de recunoștință sinceră jertfele de viței sunt plăcute lui Dumnezeu ca „jertfe neprihănite” (51:19; vezi și 50:14). Isus, citându-l pe Isaia, a exprimat această idee în felul următor: „Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine” (Matei 15:8). Problemele observate de psalmist erau aceleași cu problemele întâlnite de Isus, în special la conducători în timpul lucrării Lui pământești.
Cum putem să ne asigurăm că noi, ca adventiști, cu toată lumina și cunoștința, nu cădem în capcana de a crede că o simplă cunoaștere a adevărului și împlinire a ritualurilor este suficientă?
Post-ul [joi, 21 martie] Când Dumnezeu nu este încântat de jertfe apare prima dată în Studiu Biblic.
Biblia zilnică BibliaZilnica.ro