[sâmbătă, 27 ianuarie] Atmosfera harului

SECȚIUNEA I

Vă amintiți când ați învățat să respirați? La naștere, cel puțin pentru o secundă sau două, nu ați știut prea bine să respirați. Probabil că ați primit o palmă ușoară în spate; deoarece mintea voastră căuta o cale să exprime disconfortul, nu ați găsit altă soluție decât să vă folosiți plămânii.

Iar de atunci ați folosit plămânii mereu. Chiar și când încercați să vă țineți respirația, celulele voastre încă respiră oxigenul rămas de la cea mai recentă inspirație. Celulele voastre vii nu încetează să respire.

Pruncii creștini au nevoie, la rândul lor, să învețe să-și umple plămânii spirituali. Există o atmosferă în jurul planetei pe care numai cei născuți din nou o pot respira.

„În darul fără egal al Fiului Său, Dumnezeu a înconjurat lumea întreagă cu o atmosferă de har, tot așa de reală ca și aerul care înconjoară globul pământesc. Toți aceia care aleg să respire această atmosferă dătătoare de viață vor trăi și vor crește până la statura de bărbați și femei în Hristos Isus.” – „Calea către Hristos”, p. 68

Primii apostoli au redat aceeași idee în termeni diferiți. Au spus că fiecare creștin ar trebui „să stăruie în harul lui Dumnezeu”. (Faptele apostolilor 13:43)

Când vine vorba despre atmosfera de har, cu siguranță că nu dorim să ne ținem respirația. În săptămâna aceasta vom învăța cum să respirăm aerul spiritual. Și vom revedea ce înseamnă harul.

Este drăguț din partea voastră dacă invitați un prieten să se așeze la rând în fața voastră. Dar acesta nu este har. De ce nu? Pentru că harul biblic este mult mai mult decât amabilitate; implică iertarea. Poate include iertare, ajutor, învățare sau chiar și educare. Harul este milos cu o persoană care a acționat greșit și nu merită să fie tratată bine. De exemplu, har este dacă tundeți iarba vecinului care s-a purtat urât cu voi.

Harul lui Dumnezeu este mult mai profund și mai plin de semnificații decât cel omenesc. Noi suntem vinovați de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu. Tot ceea ce Dumnezeu ne datorează este o pedeapsă corectă: moartea eternă. În consecință, toate darurile pe care El i le oferă omului vinovat sunt date prin harul Său.

Ioan 1:16 – „Și noi toți am primit din plinătatea Lui și har după har.”

Deoarece Dumnezeu ignoră vina noastră îndeajuns de mult încât să asculte rugăciunile noastre pentru iertare și pentru darul Duhului Sfânt, inclusiv ascultarea rugăciunii este un har. Faptul că Dumnezeu ne îngăduie să Îl numim Tată este un har. Faptul că Dumnezeu îl reține pe Satana să nu ne rupă în bucăți este tot un har. Dacă ne bucurăm de frumusețea unei flori și de apusurile de soare, acestea sunt har. Iar când Isus a preluat păcatele și durerile noastre și a suferit pentru noi, tot har a fost – cea mai desăvârșită revelare a harului Său. De fapt, dacă aveți nevoie de orice fel de ajutor de la Dumnezeu și cereți ajutorul Lui, cereți har.

Dumnezeu este atât de preocupat să acorde har, încât tronul Său este numit „tronul harului”.

Evrei 4:16 – „Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutați la vreme de nevoie.”

Harul este rațiunea pentru care oricine poate avea speranță în acest veac rău. Influențele răului au crescut. Capacitatea de a-i educa pe tineri a scăzut. Ispite puternice tind să ne capteze atenția, iar noi suntem mai neputincioși decât oamenii care au trăit înaintea noastră.

Punând ideile acestea laolaltă puteți concluziona că este mult mai greu să fim salvați decât a fost pentru stră-stră-străbunicii noștri. Și chiar așa ar fi, dacă n-ar exista harul.

Matei 24:12 – „Și, din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci.”

Romani 5:20 – „Ba încă și Legea a venit pentru ca să se înmulțească greșeala, dar unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult.”

Deci harul s-a înmulțit cu siguranță în zilele noastre. Ar trebui să învățăm să-l respirăm.
(Vedeți „Întrebări pentru reflecție”, Secțiunea I.)