[marți, 15 noiembrie] „Îl voi învia”
Cu ocazia unei minuni, Isus a hrănit cinci mii de oameni doar dintr-o cantitate mică de pâine și pește (Ioan 6:1-14). Înțelegând că mulțimea intenționa atunci să-L proclame împărat (Ioan 6:15), Isus a trecut cu ucenicii de partea cealaltă a Mării Galileei. Dar în ziua următoare mulțimea L-a urmat acolo, unde El a ținut impresionanta Lui predică despre Pâinea vieții, cu un accent deosebit asupra darului vieții veșnice (Ioan 6:22-59).
3. Citește Ioan 6:26-51. Cum a legat Isus darul vieții veșnice de învierea finală a celor drepți?
Ioan 6:26-51
„26 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat. 27 Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.” 28 Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?” 29 Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El”. 30 „Ce semn faci Tu, deci”, I-au zis ei, „ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? 31 Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: ‘Le-a dat să mănânce pâine din cer’.” 32 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer, 33 căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer şi dă lumii viaţa”. 34 „Doamne”, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine”. 35 Isus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată. 36 Dar v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi. 37 Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, 38 căci M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. 39 Şi voia Celui ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi. 40 Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţa veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.” 41 Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s-a pogorât din cer”. 42 Şi ziceau: „Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: ‘Eu M-am pogorât din cer’?” 43 Isus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi. 44 Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. 45 În proroci este scris: ‘Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu’. Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl şi a primit învăţătura Lui vine la Mine. 46 Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine de la Dumnezeu, da, Acela a văzut pe Tatăl. 47 Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică. 48 Eu sunt Pâinea vieţii. 49 Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit. 50 Pâinea care se pogoară din cer este de aşa fel ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară. 51 Eu sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac, şi pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.””
În predica Sa, Isus a evidențiat trei concepte de bază cu privire la viața veșnică. (1) S-a identificat pe Sine ca „Pâinea […] care se coboară din cer și dă lumii viața” (Ioan 6:33,58). Declarând „Eu sunt [gr., egō eimi] Pâinea vieții” (Ioan 6:35,48), Isus S-a prezentat ca Marele „Eu sunt” din Vechiul Testament (Exodul 3:14). (2) Isus a explicat că în El putem avea garanția vieții veșnice: „Cine vine la Mine” și „cine crede în Mine” va avea această binecuvântare (Ioan 6:35). Apoi (3) Isus a corelat darul nemuririi cu învierea finală, asigurându-Și publicul de trei ori: „și Eu îl voi învia în ziua de apoi” (Ioan 6:40,44,54).
Isus a mai făcut și această promisiune minunată: „Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viața veșnică” (Ioan 6:47). Așadar, darul vieții veșnice este deja o realitate prezentă. Dar aceasta nu înseamnă că acela care crede nu va muri niciodată, deoarece însăși expresia „îl voi învia” (Ioan 6:40) presupune o revenire la viață după ce cineva a murit. Tabloul este clar. Fără Hristos, nu avem viața veșnică. Dar, și după ce L-am acceptat pe Isus și avem asigurarea vieții veșnice, deocamdată rămânem muritori și prin urmare supuși morții firești. La a doua Sa venire, Isus ne va da pe loc darul nemuririi, care era deja al nostru. Darul este asigurat nu datorită unei presupuse nemuriri naturale a sufletului, ci datorită neprihănirii lui Isus care ajunge la noi prin credința în El.
Meditează la cuvintele lui Isus, și anume că, dacă crezi în El, ai chiar acum viața veșnică! Cum te ajută această minunată promisiune să înfrunți realitatea dureroasă – chiar dacă temporară – a condiției noastre actuale de muritori?
Post-ul [marți, 15 noiembrie] „Îl voi învia” apare prima dată în Studiu Biblic.