[duminică, 17 iulie]

SECȚIUNEA II

Închinarea la acest idol inaugura o nouă religie în Babilon. La fel ca toate religiile false, era o pervertire a adevărului. Era o religie necreștină care lăsa pe dinafară Stânca din visul lui Nebucadnețar. Era o religie care avea în centrul ei omul, concentrându-se asupra idolului în locul Stâncii ce a distrus idolul, și înălța împărăția oamenilor în loc de Împărăția lui Dumnezeu.

Muzica are o influență profundă asupra noastră și este o parte importantă a închinării, iar Nebucadnețar nu a trecut-o cu vederea. Idolului lui trebuiau să i se închine în sunetul a „tot felul de instrumente de muzică” (Daniel 3:5). Închinarea la idol nu era opțională; oricine nu se închina chipului avea să fie executat imediat prin ardere (vezi Daniel 3:6).

Când a început muzica, doar trei oameni din mulțimea aceea de oameni au rămas în picioare. „Dumnezeul lor era Împăratul împăraților și Domnul domnilor, iar ei erau hotărâți să-I slujească Lui cu orice preț” („Semnele timpului”, 2 septembrie 1897).

Când înțelepții invidioși au raportat nerăbdători că cei trei evrei nu s-au supus, Nebucadnețar i-a chemat la el și le-a mai dat o șansă ca să se închine chipului de aur, amenințând că-i va omorî prin foc dacă nu se vor supune. Apoi a lansat și o provocare: „Și care este dumnezeul acela care vă va scoate din mâna mea?” (Daniel 3:15).

Cei trei tineri au declarat hotărâți și cu respect: „Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins și ne va scoate din mâna ta, împărate. Și chiar de nu ne va scoate, să știi, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi și nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălțat!” (Daniel 3:17,18).

Nebucadnețar a fost cuprins de o furie teribilă văzând că voința lui era desconsiderată. El a poruncit să fie încălzit cuptorul de șapte ori mai tare. În acest moment de criză, Șadrac, Meșac și Abed-Nego nu au șovăit.

Ei și-au amintit făgăduința Domnului transmisă prin profetul Isaia: „Dacă vei merge prin foc, nu te va arde și flacăra nu te va aprinde” (Isaia 43:2). Ei aveau încredere că Dumnezeu îi putea salva.

Această întâmplare a fost păstrată pentru beneficiul nostru. La sfârșitul timpului, poporul lui Dumnezeu se va confrunta cu un test similar. „Istoria se va repeta. Religia falsă va fi înălțată. Prima zi a săptămânii, o zi obișnuită de lucru, neavând nimic sfânt, va fi instituită asemenea chipului din Babilon. Toate neamurile, limbile și popoarele vor primi porunca de a se închina acestui sabat fals” (Semnele timpului, 6 mai 1897).

În acel timp, conducătorii civili vor încerca să forțeze ascultarea și să-i distrugă pe toți cei care refuză să se conformeze. „Încercările și persecuția vor veni pentru toți aceia care, ascultând de Cuvântul lui Dumnezeu, vor refuza să se închine acestui sabat fals. Violența este ultima măsură a fiecărei religii false. La început, încearcă să atragă, cum a făcut-o împăratul din Babilon, cu puterea muzicii și a spectacolului exterior. Dacă aceste metode de atracție, inventate de oameni inspirați de Satana, nu reușesc să-i facă pe oameni să se închine chipului, flăcările flămânde ale cuptorului erau pregătite să-i consume. La fel va fi și acum” (Idem).

Cum ne putem pregăti pentru acel timp? Învățând să ne încredem în făgăduințele lui Dumnezeu acum și printr-o supunere credincioasă lui Dumnezeu în lucrurile mici în fiecare zi.

(Vezi întrebările de reflecție pentru Secțiunea II.)