[miercuri, 8 iunie] Dreptate și milă
Suntem îngroziți atunci când privim la sfințenia și la slava Dumnezeului universului, deoarece știm că dreptatea Lui nu Îl va lăsa să-l curețe pe cel vinovat de vina lui. Nu trebuie, totuși, să rămânem speriați, căci Hristos a venit în lume ca să dezvăluie caracterul lui Dumnezeu, să ne arate clar dragostea părintească pe care o poartă copiilor Săi adoptați.
Nu trebuie să evaluăm caracterul lui Dumnezeu doar după lucrările uimitoare din natură, ci și după viața simplă și plină de iubire dusă de Isus, care L-a prezentat pe Iehova ca fiind mai plin de milă, de compasiune și de tandrețe decât sunt părinții noștri pământești. Isus L-a prezentat pe Tatăl ca fiind Acela în care putem să avem încredere și Căruia putem să-i prezentăm nevoile noastre. Atunci când suntem speriați de Dumnezeu și copleșiți de gândul slavei și maiestății Sale, Tatăl ni-L arată pe Hristos ca reprezentant al Său. Ceea ce vedeți descoperit în Isus, tandrețea, compasiunea și dragostea Lui, sunt o reflectare a caracteristicilor Tatălui. Crucea de pe Golgota le descoperă oamenilor dragostea lui Dumnezeu. Hristos Îl reprezintă pe Suveranul universului ca fiind Dumnezeul iubirii. Prin gura profetului, El spune: „Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea!”.
Noi avem acces la Dumnezeu prin meritele numelui lui Hristos, iar Dumnezeu ne invită să aducem înaintea Lui încercările și ispitele prin care trecem, căci El le înțelege pe toate. El nu vrea să ne plângem altor oameni de problemele pe care le avem. Prin sângele lui Hristos, putem veni la tronul slavei și putem descoperi harul care ne ajută în timp de restriște. Putem veni fără teamă, spunând: „Sunt acceptat în numele Celui mult Preaiubit”. „Căci prin El, și unii, și alții avem intrare la Tatăl, într-un Duh.” „În El avem, prin credința în El, slobozenia și apropierea de Dumnezeu cu încredere”. Așa cum un părinte pământesc își încurajează copilul să vină la el tot timpul, așa și Domnul ne încurajează să venim la El cu nevoile și cu îngrijorările noastre, dar și cu recunoștința și cu dragostea noastră. Fiecare făgăduință este sigură. Isus este Garantul și Mediatorul nostru și ne-a pus la îndemână toate resursele pentru a avea un caracter perfect. Singura noastră speranță constă în eficiența constantă a sângelui lui Hristos, căci doar prin meritele Sale avem iertare și pace. Atunci când eficiența sângelui lui Hristos devine o realitate pentru suflet prin credința în El, credinciosul va lăsa lumina să strălucească prin fapte bune, producând roadele neprihănirii.
El îi va spune păcătosului că dragostea lui Hristos este și pentru el; îi va prezenta meritele sângelui lui Hristos, care-l invită să renunțe la dependența de sine, arătând spre crucea de pe Golgota și încurajându-l să spună: „Nu aduc cu mine nicio avere; de crucea ta eu mă prind”.
Aceasta este povestea pe care acela care este împreună-lucrător cu Dumnezeu le-o va repeta cu o dragoste sinceră acelora care sunt cumpărați cu sângele lui Hristos. „The Youth’s Instructor”, 22 septembrie 1892
Îngeri, heruvimi și serafimi se pleacă înaintea lui Dumnezeu cu o evlavie sfântă. „Zeci de miii și mii de mii” de îngeri adunați în jurul tronului sunt trimiși să le slujească acelora care sunt moștenitorii mântuirii. Principiile conducătoare ale lui Dumnezeu sunt dreptatea și mila. Tronul Său este numit tronul harului. Vreți să primiți o iluminare divină? Duceți-vă la tronul harului. Veți primi răspuns de pe capacul ispășirii. Tatăl și Fiul au făcut un legământ ca să salveze lumea prin Hristos. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” Nicio putere în afară de Cel Atotputernic nu putea să facă un astfel de legământ. Curcubeul de deasupra tronului este un simbol că Dumnezeu, prin Hristos, Se leagă să-i salveze pe toți cei care cred în El. legământul este la fel de sigur cum este și tronul, iar tronul Său își are temelia în neprihănire. Atunci de ce suntem atât de necredincioși, atât de neîncrezători? De ce ne îndoim atât de frecvent și ne încredem în Dumnezeu cu atâta inconsecvență? Oricând venim la tronul lui Dumnezeu pentru a apela la mila Sa, trebuie să privim în sus, să ne uităm la curcubeul făgăduinței și să găsim în acesta asigurarea că rugăciunile noastre vor primi răspuns.
Însă nimeni să nu se amăgească la gândul că poate încălca poruncile și totuși să beneficieze de favoarea lui Dumnezeu. În guvernarea lui Dumnezeu, dreptatea și harul stau împreună. Legea nu poate fi călcată fără pedeapsă. Dreptatea și judecata își au locașul în tronul Lui. În Hristos, mila și adevărul se întâlnesc; neprihănirea și pacea se sărută. Însuși Hristos a dat Legea de pe muntele Sinai și nu a îndepărtat nicio iotă din pretențiile Lui. El Și-a dat viața ca ispășire pentru încălcarea Legii de către om și pentru a-l face să se supună perceptelor ei. Dreptatea este satisfăcută prin sacrificiul divin. Prin meritele lui Hristos, Dumnezeu poate fi drept și, în același timp, să-l îndreptățească pe păcătosul care crede în Isus. „The Signs of the Times”, 10 octombrie 1892