[vineri, 1 aprilie] Funia roșie din cer

Înconjurat de o pădure deasă, în satul Shan Yin Kyaw nu se poate ajunge decât pe jos. Sătenii, în mare parte tăietori de lemn, cred în multe spirite. Într-o zi, o femeie din Shan Yin Kyaw i-a spus lui Tun Tar Oo, evanghelistul de la Gospel Outreach, că un foarte bun prieten al tatălui acestuia dorea să îl vadă. A plecat să-l întâlnească și aceasta este experiența lui:

În ziua următoare am mers pe jos șase ore, pentru a ajunge în sat. Când am ajuns, l-am căutat pe prietenul tatălui meu. În cele din urmă, l-am găsit – U Mg Nyein, șeful satului, în vârstă de 75 de ani. Am vorbit despre tatăl meu. Apoi, șeful satului mi-a pus multe întrebări. În jur de 54 de copii și 18 adulți s-au strâns în jurul nostru, în timp ce vorbeam.

– Cine sunt acești copii? am întrebat.

– Sunt toți copiii, nepoții și strănepoții mei, a spus el.

– Le pot spune povestiri și îi pot învăța despre sănătate și despre limba Karen? am întrebat eu.

– Cu o condiție, mi-a spus șeful satului, cu un zâmbet larg pe față. Oamenii de aici se luptă să supraviețuiască. Așa că nu te aștepta la nimic din partea lor.

– Nu vreau să mă plătești, am spus. Vreau doar să asculți ce am de spus.

Șeful satului a fost de acord. Oamenii au fost bucuroși să asculte povestirile și mesajul despre sănătate. Și erau nerăbdători să învețe limba Karen. Din nefericire, ocaziile acestea plăcute nu au durat mult.

Într-o zi, șeful satului a făcut un infarct și a rămas paralizat. A crezut că dumnezeul lui era supărat pe el pentru că mi-a permis să predau în satul lui. Într-o noapte, el a avut un vis. Căzuse într-un puț adânc și nu era nicio cale de a ieși de acolo. A început să se roage la orice zeu pe care îl știa, cu excepția lui Dumnezeu. Rugăciunile lui păreau inutile. În cele din urmă, a început să se roage la Dumnezeu.

– Dacă ești, într-adevăr, adevăratul Dumnezeu din ceruri, Te rog, ajută-mă! s-a rugat el. După rugăciune, o funie roșie s-a coborât din ceruri. Șeful satului încerca să prindă funia, dar prietenii lui îl trăgeau în jos. A încercat din nou și din nou. În cele din urmă, adunându-și ultimele puteri, a prins funia și cineva l-a tras foarte încet până a ieșit din puț.

Când s-a trezit, șeful satului transpira abundent și respira cu greu. În acea dimineață, i-am adus medicamente și i-am transmis un mesaj.

– Tu Tar Oo, mi-a spus el, spune-mi despre Dumnezeul tău. Vreau să știu totul despre El.

Așadar, i-am spus despre dragostea lui Isus. I-am spus, de asemenea, să nu mai fumeze și să nu mai mestece droguri, iar sănătatea lui s-a îmbunătățit.

După trei luni, șeful satului a început să meargă din nou. El și trei dintre strănepoții lui au hotărât să-și predea viața lui Isus. Acum, el dorește ca și restul familiei să i se alăture. Și-ar dori să fie construită o școală în satul lui, în care să poată învăța copiii, nepoții și strănepoții lui. Să ne rugăm pentru șeful satului, pentru familia lui și pentru satul întreg.