[miercuri, 30 martie] Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta
O, dacă tinerii noștri ar avea dispoziția de a căuta adevărul așa cum ar căuta o comoară ascunsă, dacă l-ar găsi și dacă l-ar pune la îndemâna celor care nu au auzit de el! O, dacă adevărul care este descoperit minților noastre ar produce roade practice în viețile noastre, astfel încât ceea ce ne-a fost descoperit să le fie descoperit și altora prin noi!
Dacă adevărul lui Dumnezeu nu este primit în inimă și trăit în mod practic în viața noastră, nu este adevăr pentru cel căruia i-a fost prezentat, ci doar o amăgire. Gândirea lui Dumnezeu trebuie să se unească cu mintea omului, astfel încât orice gând să Îi fie supus lui Hristos. Atunci când adevărul este primit pe deplin, aceasta se va da pe față prin transformarea caracterului. Dar cei care nu primesc în acest fel adevărul, deși numele lor pot fi scrise în registrele unei biserici, sunt asemenea unor morminte albe, dar plini de stricăciune în interior. Păcatul nu a fost dat afară din inimă, iar necurăția, îngăduința de sine, plăcerile trupești, depravarea morală, toate sunt văzute de ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu, care cunoaște gândurile și intențiile inimii.
Cei care Îl urmează cu adevărat pe Hristos trebuie să Îl lase să locuiască în inima lor, să-L întroneze acolo. Trebuie să-I reprezinte spiritul și caracterul în viața de familie și să dea dovadă de amabilitate și de bunătate față de cei cu care intră în contact. Sunt mulți copii care mărturisesc a cunoaște adevărul, dar care nu le oferă părinților cinstea și afecțiunea care li se cuvin, care dau pe față prea puțină dragoste pentru tatăl și mama lor și care nu îi respectă prin ascultare și prin a-i scuti de griji. Mulți dintre cei care susțin că sunt creștini nu știu ce înseamnă „să cinstești pe tatăl și pe mama ta” și, prin urmare, vor ști prea puțin ce înseamnă „a ți se lungi zilele în țara pe care ți-o va da Domnul, Dumnezeul tău”. Tinerii noștri pretind a fi printre cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu, însă mulți dintre ei neglijează și încalcă porunca a cincea; iar promisiunile bogate făcute celor care respectă această poruncă nu pot fi împlinite în dreptul lor. Dacă nu se căiesc de păcatul lor și nu își înnoiesc faptele și caracterul prin harul lui Hristos, nu vor ajunge niciodată pe Noul Pământ, unde să trăiască veșnic. Cei care nu-și respectă și nu-și iubesc părinții nu-L vor respecta nici pe Dumnezeu. Cei care nu trec testul, care nu reușesc să-și respecte părinții temători de Dumnezeu, nu Îl respectă nici pe Dumnezeu și, prin urmare, nu se pot aștepta să intre în țara promisă.
Tinerii își decid acum propriul destin veșnic și fac apel la voi să luați în considerare porunca pe care Dumnezeu a asociat-o cu o asemenea promisiune: „ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o va da Domnul, Dumnezeul tău”. Copii, vreți să aveți viața veșnică? Atunci, cinstiți-vă părinții! Nu le răniți și nu le îndurerați inimile. Nu le aduceți nopți de veghe și de nesomn, pline de îngrijorare și de neliniște din cauza voastră. Dacă ați păcătuit prin faptul că nu le-ați dat dragoste și ascultare, începeți acum să vă revanșați pentru trecut! Nu vă puteți permite să faceți altfel, deoarece va însemna pentru voi pierderea vieții veșnice.
Cel care cercetează inimile știe care este atitudinea noastră față de părinții noștri, deoarece El cântărește caracterul în balanța de aur a sanctuarului veșnic. O, mărturisiți-vă neglijența față de părinții voștri, mărturisiți-vă indiferența și disprețul față de porunca sfântă a lui Dumnezeu! Predați-vă inima lui Dumnezeu și supuneți-vă voința voinței lui Hristos. Inimile părinților voștri sunt pline de milă față de voi. Puteți să răspundeți dragostei lor cu o ingratitudine rece? Ei vă iubesc și doresc să fiți mântuiți; dar oare nu le-ați disprețuit adesea sfaturile și ați făcut după cum ați dorit? Nu ați urmat propria judecată, deși ați știut că o cale atât de încăpățânată nu va primi aprobarea lui Dumnezeu? Mulți tați și multe mame au intrat în mormânt cu inimile frânte din cauza ingratitudinii și a lipsei de respect arătate de copiii lor. O, tinerii mei prieteni, nu fiți printre cei care le produc suferință părinților lor, care lucrează cu nedreptate și care nu știu ce înseamnă spiritul blând al lui Hristos!Rugați-vă cu sinceritate să fiți împuterniciți de harul lui Hristos, care le-a fost supus părinților, pentru a putea ține porunca lui Dumnezeu care vine cu făgăduința „ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o va da Domnul Dumnezeul tău.” – „The Youth’s Instructor”, 22 iunie 1893