[miercuri, 30 martie] Crearea omenirii

 

 

4. Care este legătura dintre cele două versiuni ale creării omului?

 

Geneza 1:26-29

„26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” 27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. 28 Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” 29 Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră”.

 

Geneza 2:7

„Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu”.

 

Afirmația că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său este una dintre cele mai îndrăznețe din Biblie. Doar oamenii au fost creați după chipul lui Dumnezeu. În timp ce „a făcut fiarele pământului după soiul lor” (Geneza 1:25), „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său” (Geneza 1:27, subl. ad.) Expresia aceasta a fost deseori limitată doar la latura spirituală a omului, cu interpretarea că transmite numai rolul administrativ al omului ca reprezentant al lui Dumnezeu sau aspectul spiritual al relației cu Dumnezeu sau unii cu alții.

 

Deși corecte, aceste interpretări nu includ realitatea fizică a acestei creații. Ambele dimensiuni sunt incluse în cele două cuvinte, „chipul” și „asemănarea”, din Geneza 1:26. În timp ce termenul ebraic tselem, „chip”, se referă la forma concretă a corpului fizic, termenul demut, „asemănare”, se referă la calitățile abstracte care Îi corespund Persoanei divine.

 

Prin urmare, noțiunea ebraică de „chipul lui Dumnezeu” ar trebui înțeleasă în sensul de entitate completă, întreagă conform perspectivei biblice asupra naturii umane. Textul biblic afirmă că oamenii (bărbații și femeile) au fost creați după chipul lui Dumnezeu și fizic, și spiritual. Ellen G. White afirmă clar: „Când a ieșit din mâinile Creatorului, Adam prezenta în natura lui fizică, mintală și spirituală o asemănare cu Făcătorul lui” (Educație, p. 15).

 

De fapt, această perspectivă este reafirmată în celălalt pasaj despre creație, care spune că „omul s-a făcut astfel un suflet viu” (Geneza 2:7), nefeș, ca urmare a două operațiuni divine: Dumnezeu „a făcut” și Dumnezeu „a suflat”. De notat că termenul „suflare” se referă frecvent la dimensiunea spirituală, dar este și strâns legat de capacitatea biologică de a respira, partea din om care a fost făcută „din țărâna pământului”. Este „suflarea de viață”, adică suflarea (spirituală) și viața (fizică).

 

Mai târziu, Dumnezeu va face o a treia operațiune: de data aceasta pentru a crea o femeie din trupul bărbatului (Geneza 2:21,22), un mod de a sublinia că ea este de aceeași natură cu bărbatul.

 

În cursul zilei de azi sau de mâine, roagă-te ca profesorii de științe sau savanții creștini să descopere noi argumente în sprijinul creaționismului.

 

 

Post-ul [miercuri, 30 martie] Crearea omenirii apare prima dată în Studiu Biblic.