[miercuri, 23 martie] Trebuie să vă nașteți din nou

În această conversație memorabilă cu Nicodim, Hristos a enunțat principii de o mare importanță pentru oricine. El a definit limpede termenii mântuirii și a subliniat necesitatea unei vieți noi.

Hristos a arătat că pentru ca un om să fie o binecuvântare în lumea aceasta și să fie considerat merituos pentru a lua parte la bucuriile vieții viitoare, el trebuie să se nască din nou – să se nască din Duhul Sfânt, care ne schimbă inima rea, dându-ne în schimb o inimă pură, un caracter virtuos și o supunere de bunăvoie față de cerințele lui Dumnezeu. Aceste cuvinte: „Trebuie să vă nașteți din nou” sunt adresate fiecărei persoane care cheamă numele lui Hristos și a hotărât să-L urmeze pe Isus cel blând și smerit, la fel cum i-au fost adresate și conducătorului evreu. Dacă sunt primite și luate în considerare, ele vor fi o lumină ce strălucește în întuneric, îndrumând sufletul cercetător spre Soarele dreptății.

Fiind cumpărați de Dumnezeu, trebuie să lucrăm sub legământ, așa cum Hristos a lucrat în misiunea Lui divină, nu în conformitate cu înclinațiile noastre naturale, ci în armonie cu Duhul Sfânt. Dar viețile oamenilor, așa cum le redă Evanghelia, sunt pline de păcate. Cedând ispitelor, ei și-au slăbit puterea de a fi supuși. Inima lor este „nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea”. Ei sunt morți din cauza încălcării legii și a păcatelor și nu pot face nicio faptă bună prin propria putere.

Pentru a-I sluji în mod acceptabil lui Dumnezeu, trebuie să ne naștem din nou. Dispozițiile noastre naturale, aflate în opoziție cu Duhul lui Dumnezeu, trebuie înlăturate. Trebuie să fim transformați în bărbați și femei noi în Isus Hristos. Viețile noastre vechi trebuie să facă loc unei vieți noi – o viață plină de dragoste, de încredere, de supunere de bunăvoie. Credeți că o astfel de schimbare nu este necesară pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu? Ascultați cuvintele Maiestății cerului: „Trebuie să vă nașteți din nou.” „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.” Dacă această schimbare nu are loc, nu Îi putem sluji cum trebuie lui Dumnezeu. Lucrarea noastră va fi defectuoasă; vom prețui planurile lumești; va fi adus foc străin, dezonorându-L pe Dumnezeu. Viețile noastre vor fi nesfinte și nefericite, pline de neliniște și
tulburare.

Schimbarea de inimă reprezentată de nașterea de nou poate fi făcută doar prin lucrarea efectivă a Duhului Sfânt. Doar Acesta ne poate curăța de toate impuritățile. Dacă este lăsat să ne modeleze și să ne transforme inimile, vom fi capabili să discernem caracterul Împărăției lui Dumnezeu și să ne dăm seama de necesitatea schimbării ce trebuie făcută înainte să fim primiți în această împărăție. Mândria și dragostea de sine rezistă influenței Duhului Sfânt; toate înclinațiile naturale ale sufletului se opun schimbării: de la importanță de sine și mândrie la blândețea și smerenia lui Hristos. Dar dacă vom călători pe calea spre viața veșnică, nu trebuie să ascultăm de șoapta eului. În umilință și cu căință, trebuie să-L căutăm pe Tatăl nostru ceresc. „Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic!” Pe măsură ce primim lumină divină și cooperăm cu inteligențele divine, suntem „născuți din nou”, eliberați de păcat prin puterea lui Hristos.

Hristos a venit în lumea noastră pentru că a văzut că oamenii pierduseră chipul și natura lui Dumnezeu. A văzut că se îndepărtaseră de calea păcii și curăției și că, dacă erau lăsați de capul lor, nu și-ar fi găsit niciodată drumul înapoi. El a venit aducând mântuirea completă și întreagă, ca să ne schimbe inimile de piatră în unele de carne, ca să ne schimbe natura păcătoasă într-una asemănătoare cu a Sa, astfel încât, fiind părtași la natura divină, să fim demni de curțile cerești. El este gata să facă pentru noi „nespus mai mult decât cerem sau gândim”. Priviți doar la El, căci este neprihănirea noastră, jertfa desăvârșită. Prin credință, acceptați-i mila și veți fi curățați și purificați. Crezând în El – Cel care dă viață sufletului –, vă veți ridica la nivelul unei vieți noi, o viață în care cea mai mare bucurie este să slujești Stăpânului. Eul va fi supus, iar Hristos va fi întronat în inimile voastre.

Voi toți cei care sunteți neliniștiți în privința salvării sufletelor voastre, veniți la Hristos cerând ajutor, spune El, așa cum i-a spus lui Nicodim: „Dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu.” El bate la ușa inimilor voastre, cerând să fie primit. El tânjește să vă reînnoiască viețile, umplându-le cu dragoste pentru tot ce este pur și adevărat. El tânjește să vă răstignească firea pământească, înălțându-vă la o viață nouă în El.

Nicodim a fost convertit ca urmare a acestei conversații. Cum stau lucrurile cu voi? Bate Hristos degeaba la ușa inimilor voastre? O să-I refuzați intrarea? Sau Îl veți primi ca pe un oaspete de onoare? Nu refuzați să-L primiți, căci dragostea Sa este de mai mare preț pentru voi decât întreaga lume. Lungimea, lățimea, adâncimea și înălțimea ei nu pot fi estimate. Aceasta vă va curăți inima și vă va reînnoi mintea, dându-vă o nouă capacitate de a-L cunoaște și a-L iubi pe Dumnezeu.

Nu lăsați orgoliul să vă împiedice să auziți chemarea. „Trebuie să vă nașteți din nou.” Nu vă temeți să vă predați în întregime lui Hristos. Situați-vă, fără rezerve, sub controlul Său. Învățați ce înseamnă să nu mai păcătuiți; ce înseamnă să aveți o inimă nouă, să purtați asemănarea divină. Privind la Hristos, eul va deveni nesemnificativ și voi veți fi schimbați după chipul Său, „din slavă în slavă, prin Duhul Domnului”. — „The Youth’s Instructor”, 2 & 9 septembrie 1897