[luni, 27 septembrie]

SECȚIUNEA III

Să presupunem că vezi un tânăr care ajută un domn în vârstă să găsească un loc bun în biserică. Probabil te gândești că este un tânăr atent. După biserică, atunci când îl observi pe același tânăr curățând mesele după cina de părtășie, te gândești că în mod sigur acesta este de ajutor. Mai târziu, când îl auzi vorbind frumos cu părinții lui, ești uimit. „Cât de respectuos este!” De fapt, de fiecare dată când îl vezi pe acel tânăr, admirația ta privind caracterul lui crește.

Astfel stau lucrurile când ajungem să-L cunoaștem pe Isus. Cu cât aflăm mai multe despre Mântuitorul nostru, cu atât mai mult Îl admirăm.

Atunci când ajungem să cunoaștem mai bine oamenii, vom vedea, în cele din urmă, unele defecte. Dar cel mai minunat lucru despre Dumnezeu este că despre caracterul Său nu vom descoperi nimic, niciodată, care să ne strice impresia bună despre El.

Există câteva modalități bune de a descoperi cum este Dumnezeu. Una dintre ele este să studiem lucrurile pe care le-a făcut. Atunci când ne luăm timp să studiem o floare delicată, ne gândim că Dumnezeu iubește cu adevărat frumusețea! Când ne uităm la designul complex al corpului uman, tragem concluzia că înțelepciunea lui Dumnezeu este infinită! Și suntem plini de uimire atunci când privim îndelung stelele și ne amintim că în Scriptură este menționat faptul că Dumnezeu le numără și le cheamă pe nume toate. „Dumnezeu este incredibil de puternic!”

Biblia ne dă o descoperire chiar și mai limpede a lui Dumnezeu și Îl admirăm tot mai mult atunci când citim cum a creat lumea, cum a dat legi drepte și cum, plin de grijă, împlinește nevoile atâtor oameni. Un plan excelent pentru devoțional este să te gândești la Dumnezeu așa cum S-a descoperit El Însuși în Biblie.

Psalmii 145:5 „Voi spune strălucirea slăvită a măreției Tale și voi cânta minunile Tale”.

Caracterul lui Dumnezeu ne este descoperit cel mai limpede în viața lui Isus. De aceea, suntem sfătuiți să petrecem zilnic un timp în care medităm la viața Sa.

„Ar fi bine să petreci în fiecare zi o oră în meditație, revăzând viața lui Hristos de la iesle la Golgota. Noi ar trebui să o luăm punct cu punct și, cu însuflețire, să ne prindem de fiecare scenă, mai ales de cele de încheiere ale vieții Lui pământești. Contemplând în felul acesta învățăturile și suferințele Sale și sacrificiul nemărginit pe care l-a făcut pentru răscumpărarea neamului omenesc, ne putem întări credința, ne putem reînviora iubirea și putem deveni mai plini de spiritul care L-a susținut pe Mântuitorul nostru”. – „Mărturii pentru biserică”, vol. 4, p. 374

„Un caracter format după asemănarea divină este singura comoară pe care o putem lua din lumea aceasta în următoarea”. —„Parabolele Domnului Hristos”, p. 332


Cu alte cuvinte, timpul devoționalului petrecut cum se cuvine ne va întări dedicarea față de Hristos, ne va crește admirația față de El, precum și asemănarea cu El. Pe măsură ce Îl vom admira și aprecia tot mai mult, la fel se va întâmpla și cu devotamentul nostru față de El.

Este interesant că pe măsură ce învățăm mai mult despre Hristos, vom vedea cât de incompleți suntem. Pe măsură ce Îi studiem caracterul perfect, va fi tot mai evident cât de neasemănători suntem cu El. Observați, însă, cum până și acest lucru ne ajută, de fapt, în devoționalele noastre.

„Cu cât vom contempla mai mult caracterul lui Hristos și cu cât vom experimenta mai mult puterea Sa salvatoare, cu atât mai multă intensitate ne vom da seama de propriile slăbiciuni și defecte și vom privi cu și mai multă sinceritate la El ca fiind tăria și Salvatorul nostru”. – „The Sanctified Life”, p. 83.

Așadar, să studiem cu atenție Scripturile și vom nutri o admirație crescândă față de caracterul Său și o dependență tot mai mare de El.

Isaia vorbește despre acest lucru astfel:
Isaia 45:22 „Întoarceți-vă la Mine, și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul”.