[miercuri, 9 iunie] Cei blânzi

Predica lui Isus din ziua aceea este numită Predica de pe Munte, iar prima partea a ei poartă denumirea Fericirile. Din acest motiv, acel munte este numit câteodată Muntele Fericirilor (engl. „Mount of Beatitudes”). În limba engleză, cuvântul „beatitude” vine din cuvântul latin care înseamnă „fericire”. Noul Testament a fost scris în limba greacă, iar în greacă, cuvântul folosit înseamnă, de asemenea, „fericire”. Așadar, dacă în Biblia voastră citiți „binecuvântat”, gândiți-vă că este „fericit”, pentru a înțelege mai deplin ce a spus Isus.

De ce este important să știm asta? Deoarece predica lui Isus este despre a fi fericit. În împărăția despre care vorbește El nu se găsesc decât oameni fericiți. Iar acea împărăție, a spus El, „este înăuntrul vostru”. (Luca 17:20,21)

În predica Sa, Isus ne învață cum să avem fericire în noi în Împărăția Sa formată din oamenii credincioși de pe pământ și cum să fim pregătiți să mergem cu El când va veni să ne ia în Împărăția slavei Sale din cer. Următoarea fericire ne prezintă procesul prin care putem să îndeplinim aceasta. Isus a spus: „Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul.” Prin această binecuvântare, El cita din ceea ce David a fost inspirat să scrie într-un psalm cu mai bine de o mie de ani înainte. Acest psalm îți spune să nu te îngrijorezi din cauza oamenilor nelegiuiți, care pot lucra împotriva ta și pot chiar să încerce să te ucidă. În loc de aceasta, „încrede-te în Domnul și fă binele; … nădăjduiește în El… fiindcă cei răi vor fi nimiciți; … dar cei blânzi moștenesc pământul,… și moștenirea lor ține pe vecie”. (Psalmii 37:1-18)

Cât de minunat! Cei blânzi au un motiv bun să fie fericiți, chiar și când sunt disprețuiți și necazurile îi înconjoară. Blândețea lor este asemănătoare iubirii descrise în 1 Corinteni 13:4-7

Isus este cel mai bun exemplu al nostru de blândețe. El a fost „disprețuit și părăsit” de oamenii pe care venise să-i salveze, totuși „n-a deschis gura deloc” (Isaia 53:3, 7). El nu S-a certat și nici nu S-a apărat. El a fost „blând și smerit” (Matei 11:29).

Aplicație: Oamenii lumești consideră blândețea o adevărată slăbiciune; dar blândețea este o putere adevărată pe care Dumnezeu o prețuiește. Ai nevoie de mai multă tărie când te înfurii pentru că ai fost tratat greșit, sau când îți controlezi temperamentul și ești răbdător și împăciuitor? Putem fi răbdători și blânzi atunci când Isus trăiește în noi. Noi Îi putem spune lui Dumnezeu problemele noastre, iar El ne va ajuta să știm ce să facem.