Te vând şi te cumpăr când vreau eu!

„«Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.» Și frații lui l-au ascultat.” (Geneza 37:27)

Ascultă ediția audio aici.

Sigur ai citit sau ai auzit despre comerțul cu oameni, cu sclavi! Din vechime și până în modernism, deprinderea aceasta a adus multe nenorociri pe fața Pământului. Mântuitorul Însuși a fost „marfă” de vânzare pentru Iuda.

În Geneza 30:14-17, în cadrul familiei ciudate întemeiate de Iacov, se făcea troc între neveste. Una dintre tranzacții a avut la mijloc niște mandragore.

„În Mesopotamia Superioară, secerișul grâului are loc prin lunile mai și iunie. Mandragora este o plantă ierboasă din familia beladona, cu flori albe și roșiatice. Parfumatul ei fruct gălbui este aproximativ de forma și mărimea unui măr mic. Astăzi, ca și în vremurile străvechi, fructul este considerat de locuitorii Orientului Apropiat ca promovând fertilitatea. Femeile din Orient încă mai fac un elixir de dragoste din mandragore, despre care se credea că stimulează dorința senzuală și ajută la concepție. […] Rahela a dorit mandragorele ca mijloc de îndepărtare a sterilității ei” (Comentariul biblic AZȘ la Geneza 30:14 și Geneza 30:15).

După câțiva ani, frații lui Iosif au demonstrat că au învățat lecția de la mamele lor (Ruben fusese martor la trocul dintre Rahela și Lea). Astfel, ei au dorit să facă afaceri cu ismaeliții vânzându-l pe fratele lor ca pe o marfă. În ochii lor, nu era nimic grav. Așa se comportaseră și părinții lor!

A încetat vânzarea în zilele noastre? Trecând peste zonele unde încă mai există sclavagism (modern), câți părinți nu-și vând copiii? Câți copii nu-și vând părinții? Câți frați nu se vând între ei? Pe ce? Pe mai nimic: pe o mâncare, un obiect, o funcție, un avantaj, o imagine bună etc.

Rugăciunea noastră ar trebui să fie aceea de a avea înțelepciunea să-i valorizăm corect pe ceilalți, așa cum a făcut Mântuitorul!