[miercuri, 3 februarie] Poarta cerului

 

 

În Isaia 14, ironizarea lui Satana, „Luceafărul strălucitor” (Lucifer), „fiul zorilor” este împletită cu căderea împăratului Babilonului. De ce? În Apocalipsa 12:1-9, un balaur, identificat cu Satana, încearcă să nimicească un copil imediat ce se naște. În mod clar, aici copilul este Isus Hristos. Dar cel care a încercat să-l omoare pe copilaș a fost regele Irod (Matei 2). Balaurul este atât Satana, cât și agenții omenești prin care lucrează (aici, Irod). În același fel, Satana a fost puterea din spatele Babilonului și al prințului Tirului (Ezechiel 28).

 

4. De ce mai târziu termenul „Babilon” se referă la Roma (1 Petru 5:13) și la o putere malefică în Apocalipsa 14:8; 16:19; 17:5; 18:2,10,21?

 

1 Petru 5:13

„Biserica aleasă cu voi, care este în Babilon, vă trimite sănătate. Tot aşa şi Marcu, fiul meu”.

 

Apocalipsa 14:8

„Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!”

 

Apocalipsa 16:19

„Cetatea cea mare a fost împărţită în trei părţi şi cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. Şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i dea potirul de vin al furiei mâniei Lui”.

 

Apocalipsa 17:5

„Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului””.

 

Apocalipsa 18:2

„El a strigat cu glas tare şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte…”

 

Apocalipsa 18:10

„Ei vor sta departe de frică să nu cadă în chinul ei şi vor zice: ‘Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o clipă ţi-a venit judecata!’”

 

Apocalipsa 18:21

„Atunci, un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat-o în mare şi a zis: „Cu aşa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu va mai fi găsit!”

 

 

La fel ca Babilonul literal, Roma și „Babilonul” din Apocalipsa sunt puteri trufașe și nemiloase, care asupresc poporul lui Dumnezeu. În Apocalipsa 17:6 se spune că este „îmbătat de sângele sfinților”. Aceste puteri se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu, idee exprimată chiar de numele „Babilon”. În limba babiloniană, numele bab ili înseamnă: „poarta zeului (zeilor)”, cu referire la locul de acces spre tărâmul divin. Compară cu Geneza 11, în care oamenii construiesc Turnul Babel ca să atingă cerul și să nu mai fie nevoiți să dea socoteală de nimic înaintea lui Dumnezeu.

 

Când s-a trezit din visul cu scara ce lega cerul de pământ, Iacov a exclamat: „Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!” (Geneza 28:17). „Casa lui Dumnezeu” este „poarta cerurilor”, adică este calea de acces spre cer. „Poarta cerului” la Betel și „poarta zeului” la Babilon erau două căi opuse de a ajunge la cer. Scara lui Iacov își avea originea în cer, era descoperită de sus, de Dumnezeu. Dar Babilonul, cu turnurile și templele sale, era construit de oameni, de jos. Aceste căi opuse reprezintă două drumuri spre mântuire: harul oferit de Dumnezeu și faptele omului. Adevărata religie este bazată pe modelul de la Betel: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință” (Efeseni 2:8,9). Orice „religie” falsă, inclusiv formalismul și umanismul secular, se bazează pe modelul trufaș al Babilonului. Vezi și parabola Domnului Isus despre fariseu și vameș (Luca 18:9-14).

 

După ce a stat câțiva ani într-o mănăstire Zen, compozitorul canadian Leonard Cohen a spus într-un interviu: „Nu sunt salvat.” Care crezi că era problema lui? Ce nu înțelesese despre mântuire?

 

 

Post-ul [miercuri, 3 februarie] Poarta cerului apare prima dată în Studiu Biblic.