Poezia studiului 13/2017

 

Fără dezbinări și tulburare!

Romani 14-16

 

Stingă-se pe veci, odată,

Spiritul de judecată,

Marea spuză egoistă

Ce se crede adventistă,

Jalonând credința bine,

Fiecare, după sine,

Trâmbițându-și cu plăcere

Îndoielnica părere!

 

Hrist să-ți poată da cununa,

Uită pentru totdeauna

Judecata-ți sfințitoare,

Celor slabi poticnitoare;

Și întreaga-ți viețuire

Umple-o cu neprihănire,

Pace, bucurie sfântă

Ce prin Duhul Sfânt cuvântă!

 

Nu mâncarea, băutura

Sunt păcatului măsura,

Și nici zilele în strană

Pentru veșnicie hrană;

Toate însă, prin credință

Vor urca spre biruință

Prin a Golgotei fereastră,

Pacea și zidirea noastră!

 

Hai să dezbrăcăm odată

Spiritul de judecată,

Să trăim precum ne-nvață

A iubirii Lui povață

Plină de răbdare sfântă,

Mângâiere, vin de nuntă,

În frățească părtășie

De cerească-mpărăție!

 

Cornel Mafteiu

București, 26.12.2017

 


Părerea mea