[marți, 18 august]

 

 

„Este un proces” e o expresie deseori folosită în zilele noastre. În ceea ce privește viața în Împărăția lui Dumnezeu, nu este rău să o consideri a fi un proces. Ar fi ridicol să judecăm viața lui Iacov și a lui Ioan prin prisma unui singur eveniment, fie că este vorba de o victorie sau de o înfrângere. Cu toate acestea, oamenii fie se dau bătuți dacă sunt înfrânți odată, fie merg prea departe dacă au o victorie. Cartea „Hristos,  Lumina lumii” ne descrie frumos modul în care S-a purtat Isus cu Fiii Tunetului și a tratat căutarea lor hotărâtă după glorie: „Isus îi suportă cu blândețe, nu le mustră egoismul când ei caută să fie mai mari decât frații lor de credință. El le citește inima și știe că Îi sunt devotați Lui în profunzimea sufletului lor” (p. 548).

 

Nu-i așa că îți plac foarte mult aceste trăsături ale lui Isus? Indiferent cât ai parcurs din drum, nu uita că, atunci când nu știi ce se întâmplă, Mântuitorul știe cine ești și unde te afli – și te călăuzește cu răbdare mai aproape de El. În multe ocazii, opțiunea de a-ți purta de grijă vine în conflict cu opțiunea de a le sluji altora. Însă cei care au ales să rămână aproape de Hristos vor ajunge să Îl cunoască și să învețe lucruri noi despre ei „în acest proces”.

 

Conceptul „procesului” (care poate fi numit și „parcurs”) ne ajută să nu ne concentrăm atenția asupra unor momente anume, ci să privim înainte, pe termen lung. Sunt momente care marchează eșecuri în viața fiecăruia dintre noi — chiar și eșecuri spirituale. Să ne dăm bătuți? Să cădem în disperare? Să ne închipuim că Dumnezeu Se dezice de noi din cauza greșelilor noastre? Nicidecum! Dimpotrivă, faptul că El L-a trimis pe Fiul să moară pentru păcatele noastre este dovada de neclintit a dragostei pe care ne-o poartă. Așadar, să nu renunțăm cu ușurință. Dincolo de momente și greșeli există veșnicie și un potențial nebănuit, pe care Dumnezeu este gata să-l pună în funcțiune.