[marți, 4 februarie]

 

 

Cele două subiecte gemene, Marea Dezamăgire și Sanctuarul ceresc, sunt importante pentru că ele readuc în discuție întrebări vechi de veacuri: Este Dumnezeu demn de încredere? Îi pasă de noi? Are soluție la problema păcatului?

 

Milleriții au mizat totul pe făgăduința lui Isus că Se va întoarce pe pământ, va pune capăt păcatului și suferinței și îi va lua pe urmașii Săi în casa din cer. Ei au tras concluzia greșită că pământul era sanctuarul ce avea să fie curățat prin foc la a Doua Venire, pe 22 octombrie 1844, la sfârșitul celor două mii trei sute de zile profetice. Isus le-a arătat cu răbdare că Sanctuarul ceresc a fost curățat de păcat, iar revenirea Sa era într-adevăr aproape. El le-a trimis mângâierea și lumina de care aveau nevoie din pricina dezamăgirii suferite și a criticilor care li se aduceau.

 

Primii adventiști și-au regăsit curajul în detaliile despre slujba din Sanctuar. În el L-au văzut pe Isus ca Mare Preot, care a fost atins de neajunsurile lor și a trăit spre a mijloci pentru ei. Principalul Său interes era iertarea păcatelor lor și dezvoltarea trăsăturilor Sale în ei. Mai mult, Domnul i-a asigurat că păcatul nu va exista pentru totdeauna, folosind simbolurile slujbei din sanctuarul Vechiului Testament pentru a ilustra acest lucru.

 

Unii milleriți s-au îmbărbătat prin această nouă descoperire, care explica Marea Dezamăgire, și au perseverat, devenind adventiști de ziua a șaptea. Vestea bună a Sanctuarului a devenit contribuția lor la creștinism.