Poezia studiului 3
Stânca veșniciei
Daniel cap.2
Pentru visul omenirii
În vârtejul ispitirii,
A iubirii veșnicie
Pune-n chip de profeție,
De la aur până-n tină,
A istoriei lumină
Pentru candela credinței,
Har din Stânca biruinței.
Și în noi, atâtea vise
Bat la porțile închise,
Cu nesomn și frământare,
Când din mare vrea mai mare…
Și-înțelepții lumii, iată,
Poarta vremii ferecată,
N-au știință-a o-înțelege
Și putere s-o dezlege.
Babilonica urgie
Decretată cu mânie,
Nu-încetează-a da târcoale
În a omenirii vale
Plină de visări păgâne
Ca neghina peste grâne,
Până când are să vină
Piatra plină de lumină!
Cornel Mafteiu
București, 12.01.2020
