[miercuri, 11 decembrie]

Lumea are felul ei specific de a ne doborî la pământ – fie ispitindu-ne cu soluții rapide și scurtături spre fericire, fie strigând în gura mare că Dumnezeu nu e demn de încredere și am putea foarte bine să renunțăm. Reperele din această săptămână ne spun că ne putem baza pe Dumnezeu pentru a trece de toate obstacolele vieții.

Repere

„Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Căci tot ce este în lume: pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții nu sunt de la Tatăl, ci din lume. Și lumea, și pofta ei trec, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.” (1 Ioan 2:15-17)

„Nu pizmui pe omul asupritor și nu alege niciuna din căile lui! Căci Domnul urăște pe oamenii stricați, dar este prieten cu cei fără prihană. Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuința celor neprihăniți o binecuvântează. Când are a face cu cei batjocoritori, Își bate joc de ei, dar celor smeriți le dă har.” (Proverbele 3:31-34)

„Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16:26)

„Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? După cum este scris: «Din pricina Ta suntem dați morții toată ziua, suntem socotiți ca niște oi de tăiat.» Totuși, în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” (Romani 8:35-37)

Citește-le și meditează la următoarele întrebări:

• Cum putem găsi echilibru între respingerea a ceea ce promovează lumea și acceptarea oamenilor care au fost prinși în plasa ei?

• Cum a acționat Dumnezeu în viața ta și a familiei tale? S-a ținut de cuvânt? Ce înseamnă că Dumnezeu e credincios, sau că Se ține de cuvânt?

• De ce îi invidiază oamenii pe cei răi? În ciuda celor afirmate de unii predicatori remarcabili, creștinismul nu garantează prosperitatea. Compensează binecuvântările de la Dumnezeu o eventuală lipsă de prosperitate? În ce sens poate fi prosperitatea un blestem?