[Vineri] Un gând de încheiere

Studiu suplimentar: Ellen G. White, Solii pentru tineret, capitolul „Victoria dobândită”; Mărturii, vol. 3, ed. 2011, p. 319; Cugetări de pe Muntele Fericirilor, capitolul „Adevăratul motiv al slujirii”, ed. 2011, pp. 82–83.

„La botez, ne-am angajat să rupem orice legătură cu Satana şi cu instrumentele lui şi să ne consacrăm inima, mintea şi sufletul lucrării de extindere a Împărăţiei lui Dumnezeu.” – Comentariile lui Ellen G. White, Comentariul biblic AZŞ, vol. 6, p. 1075

„Simpla pretenţie de a fi creştin, nesusţinută de o credinţă şi de nişte fapte corespunzătoare, nu va folosi la nimic. Niciun om nu poate sluji la doi stăpâni. Copiii celui nelegiuit sunt slujitorii stăpânului lor; ei sunt slujitorii aceluia căruia i se supun şi pe care îl ascultă şi nu pot fi slujitorii lui Dumnezeu până când nu renunţă la Diavol şi la lucrările lui. Nu poate fi lipsit de pericole pentru slujitorii Împăratului ceresc să se angajeze în plăcerile şi în distracţiile în care se angajează cei care îi slujesc lui Satana, în ciuda faptului că ei susţin adesea că astfel de distracţii sunt nevinovate. Dumnezeu a descoperit adevăruri sacre, sfinte, pentru a-i separa pe cei din poporul Său de cei necredincioşi şi pentru ai curăţi pentru Sine. Adventiştii de ziua a şaptea trebuie să-şi trăiască în mod vizibil credinţa.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 1, ed. 2010, p. 343