[sâmbătă, 28 septembrie]

 

 

Alergare de antrenament

 

Fiind copil, urmăream cum crește mandarinul. Pomul nostru nu doar creștea, ci îi uimea pe cei de-ai casei printr-o recoltă îmbelșugată. Mândria mea se umfla cu fiecare anotimp, până acolo încât am ajuns să cred că aveam eu ceva genetic ce stimula creșterea pomilor fructiferi. Intenționam să mă fac agricultor.

 

Când a sosit timpul să îmi plantez propriii pomi în propria livadă, am ales un mandarin, pentru a reitera succesul din copilăria mea. L-am plantat, i-am pus îngrășământ, l-am tratat, l-am protejat și m-am rugat. Săptămână după săptămână, urmam un întreg ritual de îngrijire. Ajunsesem să îi vorbesc frumos în timp ce lucram prin curte. Odată, chiar i-am cântat. Însă pomul nu a crescut.

 

Mi-am pierdut răbdarea și am început să mustru copacul:

 

– Buruiană netrebnică și scofâlcită! Spune-mi și mie: Ce nu-ți convine? l-am dojenit eu. Toți ceilalți pomi o duc foarte bine. M-ai dezamăgit total!

 

Strângeam niște frunze uscate de la rădăcina mandarinului, când grebla mi s-a încâlcit în ceva. M-am uitat cu atenție și am descoperit că, la baza trunchiului, era încă atașată eticheta cu care îl cumpărasem. Am citit-o: „Mandarin pitic”…

 

Aș fi vrut să-mi retrag toate cuvintele urâte pe care i le adresasem. Am privit copăcelul și mi-am prezentat scuzele:

 

– Iartă-mă! Nu mi-am dat seama că ești făcut să nu crești.

 

Copacii pitici nu pot atinge proporții impresionant de mari. Însă tu și eu nu ne confruntăm cu această problemă. Hristos spune că suntem
făcuți în așa fel încât să ne putem dezvolta depășind orice așteptări. Trebuie să ne asigurăm doar ca dezvoltarea noastră spirituală să se bucure de aceeași atenție pe care a primit-o și copăcelul din povestire. Avem nevoie de îngrijire și exercițiu – un exercițiu spiritual. Un antrenament în toată regula.

 

Pastorul Troy
 
Urmărește devoționalul video, Biblia audio, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse