Ediția instructori (st. 4)

PRIVIRE GENERALĂ

În unele țări, alfabetul se învață cu ajutorul muzicii. Una din cele mai bune metode de a învăța versete este prin cântec. Psalmiștii se pare că au înțeles legătura dintre memorie și muzică, dintre solia pe care le-a dat-o Dumnezeu și melodie, ca mod de transmitere a adevărului.
Astfel, nu este deloc surprinzător că, în psalmi, strigătele și cererile după mila și dreptatea lui Dumnezeu sunt exprimate prin cântec. În aceste versuri de inspirație divină regăsim expresii ale dorului înflăcărat după prezența lui Dumnezeu. Aici găsim rugăciuni stăruitoare și cântece sfinte de bucurie, de suferinţă pentru nedreptate, de laudă, de pocăință, de încredere și chiar credincioși care se luptă cu disperarea. Aceste rugăciuni și cântece sunt exprimate în termeni frumoși și inspirați.
Şi în cartea Proverbele găsim teme asemănătoare și îndemnuri de a depinde de dreptatea și mila lui Dumnezeu. Prin intermediul figurilor de stil și al aforismelor putem vedea splendoarea înțelepciunii infinite a lui Dumnezeu. Prin proverbe, Dumnezeu îi oferă lumină poporului Său prin povețe divine care exprimă mila față de cei dați la o parte, asupriți și marginalizați.
Acest studiu scoate în evidență cântecele de speranță pentru cei asupriți, care au nevoie de milă și dreptate.

Obiectivele instructorului:
• Ajută-i pe membrii grupei să recunoască dorinţa lui Dumnezeu de a vedea milă și faptul că El face judecată pentru cei care suferă.
• Invită-i pe membrii grupei să asculte versurile din Psalmul 82, care exprimă cererile făcute pentru cei lipsiți de glas, solicitând intervenția lui Dumnezeu pentru ei deoarece curțile pământești nu au luat seama la strigătele lor.
• Discutați despre principiile drepte de conducere pe care împăratul David a promis că le va aplica.
• Citiți împreună făgăduințe făcute de Dumnezeu pentru cei asupriți și dezavantajați, prin care îi asigură de ajutorul și protecția Sa.
• Subliniază că Dumnezeu ne cheamă să fim alături de El în această lucrare.
• Trezește în ei dorința de a-L imita pe Dumnezeu.

• Dorind să înțelegem tema dreptății și a milei, încearcă, împreună cu grupa, să răspunzi la întrebarea: De ce existăm noi, fiecare, dar și biserica?

COMENTARIU

Pasaj biblic. Împăratul David a fost singurul om pe care Dumnezeu l-a numit „om după inima Mea” (Faptele 13:22). Totuși David nu a fost fără păcat. El a comis adulter cu Bat-Ș eba, a păcătuit împotriva ei și apoi a făcut ca Urie, soțul ei, să fie ucis. Ca răspuns, profetul Natan a mers la împărat cu o poveste convingătoare despre un om bogat care i-a luat unui sărac singurul miel.
Verdictul lui David la parabola lui Natan a fost că bogatul era vrednic de moarte și trebuia să dea înapoi de patru ori mai mult pentru că făcuse aşa şi nu avusese milă (2 Samuel 12:5,6). Când a înţeles că el era jecmănitorul, David nu și-a scuzat fapta. Răspunsul lui a fost simplu și direct: „Am păcătuit împotriva Domnului!” (vers. 13).
David s-a căit adânc. În consecință, Dumnezeu Și-a arătat o milă la fel de profundă, căci David nu a trebuit să moară pentru păcatul lui și Dumnezeu i-a permis să continue să domnească peste Israel. Dar mila pe care Dumnezeu a arătat-o față de David nu a îndepărtat consecințele păcatului care au însemnat moartea a patru dintre fiii lui. Primul copil, bebelușul (2 Samuel 12:13-19), a murit la șapte zile după naștere; al doilea, Amnon (13:28,29), ucis la porunca fratelui său vitreg, Absalom; al treilea copil, Absalom (18:9-15), ucis de Ioab; al patrulea fiu, Adonia (1 Regi 2:19-25), executat la ordinul lui Solomon.
După căderea sa și apoi după căință, David a scris Psalmul 51, una dintre cele mai mișcătoare poezii ale sale. Aceasta exprimă remușcarea și pocăința lui. El I-a cerut lui Dumnezeu să îl ierte și să Își arate mila față de el: „Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta!… Căci îmi cunosc bine fărădelegile și păcatul meu stă necurmat înaintea mea” (Psalmii 51:1-3).

Discutați în grupă: De ce a arătat Dumnezeu atâta milă față de împăratul David, și totuși a permis consecințelor teribile ale păcatelor sale să îl lovească? Ce legătură este între milă și dreptate?

Pasaj biblic. „Scăpați pe cel nevoiaș și lipsit, izbăviți-i din mâna celor răi… Scoală-Te, Dumnezeule, și judecă pământul!” (Psalmii 82:4,8).

Psalmii ne descoperă că oamenii se luptă să înțeleagă nedreptatea și inegalitatea din lume (vezi, de exemplu, Psalmul 73). Tragediile nenumărate, continue și lipsite de logică din întreaga lume îi fac pe mulți să se întrebe: De ce suferă oameni nevinovați din cauza unora care sunt răi? De ce nu împiedică Dumnezeu violența? Când vor înceta toată asuprirea și violența care par să crească în intensitate și frecvență?
În Statele Unite, în mai puţin de un an şi jumătate, din primăvara anului 2016 până în toamna anului 2017, trei atacuri armate în masă au zguduit națiunea:
5 noiembrie 2017 – un bărbat înarmat a intrat într-o biserică mică din Sutherland Springs, Texas, în timpul slujbei și a împușcat mortal 26 de persoane și alte 20 au fost grav rănite.
1 octombrie 2017 – în Las Vegas, Nevada, un bărbat înarmat a început să tragă în oameni. Din camera sa de hotel, de la etajul 32, el și-a îndreptat atacul spre mulțimea strânsă la un concert în aer liber, omorând 58 de persoane și rănind peste 500 de persoane. Acest incident a fost considerat unul dintre cele mai mortale atacuri în masă comis de o singură persoană în Statele Unite.
12 iunie 2016 – un bărbat înarmat a ucis 49 de persoane și a rănit alte 50 de persoane într-un club de noapte din Orlando, Florida.
Invită-i pe membrii grupei să citească Psalmul 73:2-16 și Psalmul 82 cu voce tare. Ce ne învață acești psalmi despre realitatea dură a asupririi și nedreptății umane din această lume?
Puteți încheia discuția citind restul Psalmului 73. În versetul 17, psalmistul spune că el nu a înțeles de ce oamenii răi prosperau „până ce am intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu și am luat seama la soarta de la urmă a celor răi” (Psalmii 73:17). Cum ne ajută doctrina sanctuarului, cu învățătura sa despre judecata în care vom fi puși față în față cu toate faptele noastre, să privim această viață, cu nedreptatea și inechitatea sa, din perspectiva corectă? Citește și 1 Corinteni 4:5 și 2 Tesaloniceni 1:3-10. Cum te ajută aceste versete, dar și Psalmul 73 să răspunzi întrebărilor despre dreptatea lui Dumnezeu și nedreptatea din această lume? (Pentru un studiu mai aprofundat, citește Habacuc.)

Domnul este la lucru. Eu ce fac?
În Psalmii 146:7-9 sunt arătate câteva lucruri pe care le face Dumnezeu, iar noi suntem invitați să ne alăturăm Lui în lucrarea Sa.
În lumina acestui psalm, gândește-te la următoarea situaţie. Un pastor local organiza o întâlnire anuală pentru liderii bisericii. La ultima întâlnire ei au încercat să răspundă la două întrebări:
1. Unde Îl vezi activ pe Dumnezeu în localitatea ta?
2. Unde și cum dorește Dumnezeu să ne alăturăm Lui?
Dacă grupa este mai mare, împărțiți-vă în grupe mai mici și răspundeți la cele două întrebări ale pastorului. Cum se poate alătura grupa ta lui Dumnezeu în ceea ce El face deja în societate prin alți oameni și prin diferite organizații? Enumeraţi lucrurile bune care se fac în zona în care se află biserica ta. Întreabă-i pe membrii grupei cum ar putea biserica să se alăture și să susțină lucrurile bune care se fac deja. Începeți să faceți planuri. Dacă nu știi ce se întâmplă în zonă, interesează-te ce activități se desfășoară și cum s-ar putea implica biserica să ajute.

Atenţie!
Imediat după ce un tren a plecat dintr-o gară foarte mare, controlorul a început să verifice biletele pasagerilor. S-a uitat la biletul primului pasager și a spus: „Domnule, nu cred că sunteţi în trenul care trebuie!” Bărbatul i-a spus: „Dar vânzătorul de la ghișeu mi-a spus că acesta este trenul în care trebuie să mă urc.” Controlorul a hotărât să verifice, sunându-l pe vânzătorul de la ghișeu, și a descoperit că el era în trenul care nu trebuia! (http://www.sermonillustrations.com/a-z/l/leadership.htm)

Discutați în grupă: Dacă un lider se rătăcește, cum ar putea cei care îl urmează să rămână pe calea bună? După păcatul lui cu Bat-Șeba, cum a rămas împăratul David pe calea cea bună, conducând cu dreptate și milă? Analizează Psalmul 101 împreună cu grupa.

Pasaj biblic. John Stott, susținător al dreptății și milei, a făcut o descriere a săracului pe baza cărții Proverbe. Aceasta are la bază trei versete din cartea Proverbele: 14:31; 29:7 și 31:8. Dacă este posibil, repartizează aceste trei versete, înainte de studiu, la trei membri ai grupei; roagă-i să pregătească două, trei idei despre ce înseamnă acel verset pentru ei. Invită-i să împărtășească ideile cu restul grupei.

1. Proverbele 14:31 – „Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său.”
Atitudinea noastră față de săraci se reflectă în atitudinea noastră față de Dumnezeu. La rândul său, atitudinea noastră față de Dumnezeu se reflectă în atitudinea noastră față de săraci. Săracii au o demnitate dată lor de Dumnezeu și sunt de o valoare inestimabilă. Ia o bancnotă uzată și arat-o grupei. Întreabă-i: „Cât de mult valorează această bancnotă? Valorează mai puțin pentru că este șifonată și ștearsă?”

2. Proverbele 29:7 – „Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă” [în alte traduceri: „Cel drept (neprihănit) ia aminte la cauza (dreptatea) săracului, dar cel stricat nu-i dă atenție (n-o înțelege).”].
Citiți aceste verset împreună și puneți accent mai întâi pe cel bun (drept), apoi pe pricepe (ia aminte) și apoi pe pricina (cauza, dreptatea). Discutați ce înseamnă fiecare dintre aceste cuvinte în practică. Cum ne clarifică acest verset ce înseamnă a fi bun (neprihănit) sau rău (stricat)?
Citește 2 Corinteni 8:13,14 în grupă. Observă că potrivirea (în engl.: egalitatea) apare de două ori. Cuvântul din greacă folosit aici, isoteis, poate însemna nepărtinire sau dreptate – care trebuie aplicată în dreptul tuturor oamenilor. Arată o poză cu balanța justiției și ilustrează conceptul: egalitate = dreptate.

3. Proverbele 31:8 – „Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!” Versiunea King James a Bibliei exprimă și mai clar ultima parte a versetului: „pentru cauza tuturor celor sortiți nimicirii”.
Aceste versete prezintă foarte clar a treia caracteristică biblică a celor săraci: Săracii sunt lipsiți de putere și nu au glas. Cum am putea noi, sau biserica noastră, să vorbim pentru cei lipsiți de putere și glas? Ce loc are preocuparea pentru cei săraci și asupriți în misiunea bisericii? Observați că Duhul Sfânt și Domnul Isus mijlocesc pentru omenirea lipsită de putere. (Vezi Ioan 14:26 și 1 Ioan 2:1.) Termenul din greacă, paráklētos, care apare în Ioan 14:26, este tradus uneori prin Mijlocitor, Mângâietor sau Ajutor. Mijlocirea este o trăsătură a lui Dumnezeu și biserica Sa ar trebui să reflecte caracterul Său.

APLICAȚIA

Mai jos sunt două istorioare pe care să le prezinți în partea de aplicație a studiului:

1. Dietrich Bonhoeffer a militat cu mult curaj pentru dreptate și milă și, în consecință, a fost arestat. El scria din închisoare: „Pretutindeni, oamenii fug de altercațiile publice, refugiindu-se în sanctuarul moralității personale. Dar oricine face acest lucru ar trebui să își țină gura și ochii închiși față de nedreptățile din jur.” – Dietrich Bonhoeffer, Letters and Papers from Prison: The Enlarged Edition, New York: Touchstone, 1997, p. 5.

Întreabă grupa: Ce înseamnă pentru tine afirmația lui Dietrich Bonhoeffer? Ce implicații are pentru a trăi ca adventist într-o lume plină de nedreptate și unde lipsește mila?

2. Alex și alți câțiva bărbați din biserica lui făceau cu rândul în timpul nopții la un adăpost pentru oamenii străzii. Acolo l-au întâlnit pe Greg, care tocmai fusese eliberat din închisoare. El le-a spus: „Scuze că nu zâmbesc prea mult, mi-am pierdut un dinte într-o bătaie în închisoare.” Duhul Sfânt l-a îndemnat pe Alex să facă ceva în privința zâmbetului lui Greg. Alex a spus povestea lui Greg celor din grupa Școlii de Sabat și unui stomatolog milos din biserică. Generozitatea celor din grupă și a dentistului a ajutat la rezolvarea problemei lui Greg. Cu ochii în lacrimi, Greg a spus: „Nu vreau să îmi stric noua înfățișare, așa că nu voi mai fuma.” Apoi i-a spus prietenului său: „Uite, Alex! Mi-am recăpătat zâmbetul.” Alex a ajuns la concluzia că între Școala de Sabat și compasiune este o relație strânsă. Cum ar putea face ceva asemănător și cei din grupa ta?