[joi, 21 martie] Căderea Babilonului

 

 

7. Ce aflăm despre cei „zece împăraţi”?

 

Apocalipsa 17:12-15

12 Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara. 13 Toţi au acelaşi gând şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor. 14 Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi care sunt cu El, de asemenea, îi vor birui.” 15 Apoi mi-a zis: „Apele pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi.

 

 

Apocalipsa 16:12-16

12 Al şaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din Răsărit.13 Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei şi din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte.14 Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiulzilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. 15 „Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” 16 Duhurile cele rele i-au strâns în locul care pe evreieşte se cheamă Armaghedon.

 

 

Sunt diverse interpretări pentru identitatea acestor împăraţi. Dar Apocalipsa nu spune cine sunt, ci doar că ei formează o coaliţie politică de scurtă durată chiar înainte de sfârşit şi că susţin Babilonul. Apocalipsa 17:13,14 redă din nou pe scurt bătălia de la Armaghedon, prezentată iniţial în Apocalipsa 12:12-17. La instigarea triadei satanice, coaliţia politică mondială se va război cu Mielul. Aceasta arată că bătălia finală nu este un conflict armat din Orientul Mijlociu, ci conflictul de veacuri dintre Satana şi coaliţia lui, pe de o parte, şi Hristos şi poporul Lui credincios, de cealaltă parte.

 

 

8. Care este cauza schimbării de atitudine a celor zece împăraţi faţă de Babilon? Cine se află în spatele lucrurilor care i se întâmplă Babilonului?

 

Apocalipsa 17:16-18

16 Cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor urî pe curvă, o vor pustii şi o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca şi o vor arde cu foc.17 Căci Dumnezeu le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei stăpânirea lor împărătească, până se vor îndeplini cuvintele lui Dumnezeu. 18 Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împăraţii pământului.”

 

Apocalipsa 16:2-12

2 Cel dintâi s-a dus şi a vărsat potirul lui pe pământ. Şi o rană rea şi dureroasă a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care se închinau icoanei ei. 3 Al doilea a vărsat potirul lui în mare. Şi marea s-a făcut sânge, ca sângele unui om mort. Şi a murit orice făptură vie, chiar şi tot ce era în mare. 4 Al treilea a vărsat potirul lui în râuri şi în izvoarele apelor. Şi apele s-au făcut sânge. 5 Şi am auzit pe îngerul apelor zicând: „Drept eşti Tu, Doamne, care eşti şi care erai! Tu eşti Sfânt, pentru că ai judecat în felul acesta. 6 Fiindcă aceştia au vărsat sângele sfinţilor şi al prorocilor, le-ai dat şi Tu să bea sânge. Şi sunt vrednici.” 7 Şi am auzit altarul zicând: „Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adevărate şi drepte sunt judecăţile Tale!” 8 Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. Şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui. 9 Şi oamenii au fost dogoriţi de o arşiţă mare şi au hulit Numele Dumnezeului care are stăpânire peste aceste urgii şi nu s-au pocăit ca să-I dea slavă. 10 Al cincilea a vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Şiîmpărăţia fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii îşi muşcau limbile de durere. 11 Şi au hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor şi din pricina rănilor lor rele şi nu s-au pocăit de faptele lor. 12 Al şaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor care au să vină din Răsărit.”

 

Scena aceasta este un alt mod de a descrie secarea Eufratului (Apocalipsa 16:12). Ioan foloseşte limbajul Vechiului Testament care zugrăveşte judecăţile lui Dumnezeu împotriva Ierusalimului (Ieremia 4:30). Arderea era pedeapsa pentru fiica unui mare-preot implicată în prostituţie (Leviticul 21:9). În Apocalipsa 16:10-12 se arată că puterile politice sunt dezamăgite de neputinţa sistemului religios de a proteja de plăgi. Se simt înşelate şi îl atacă cu ostilitate. Acest sistem religios apostat de la sfârşitul timpului este pedepsit împreună cu toţi cei care au ales să se identifice cu el.

 

Multe întrebări legate de evenimentele de la sfârșit rămân fără răspuns și ne pot pune în încurcătură. Ce făgăduință ne este dată în Apocalipsa 17:14 și ce semnificație are ea pentru noi?