[duminică, 18 august] Predica de pe munte

 

 

Cea mai lungă predică, sau colecție de învățături, a lui Isus este Predica de pe Munte. Cele trei capitole care vorbesc despre viața în Împărăția lui Dumnezeu încep cu o declarație a valorilor cunoscute astăzi ca „Fericirile.”

 

1. Care sunt trăsăturile comune ale celor nouă valori din Predica de pe Munte sau ale oamenilor descriși de Isus ca fiind „ferice” (binecuvântaţi)?

 

Matei 5:2-16

2 Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel: 3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! 4 Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! 5 Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!6 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi! 7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8 Fericede cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! 9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! 10 Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! 12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proroci, care au fost înainte de voi. 13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. 14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

 

Împreună cu aplicația spirituală profundă a acestor cuvinte, nu trebuie să pierdem din vedere aspectul practic. Isus a vorbit despre recunoașterea sărăciei în noi înșine și în lume. El a vorbit și despre neprihănire (dreptate), blândețe, milă, pace și curăția inimii. Ar trebui să vedem ce schimbări vor aduce în mod practic aceste trăsături în viața noastră și în lume dacă sunt trăite în viața de zi cu zi. Această aplicație este scoasă în evidență de sfatul pe care îl dă Isus ucenicilor Săi, de a fi sarea pământului și lumina lumii (Matei 5:13-16).

 

Folosite corespunzător, sarea și lumina se vad și se simt acolo unde există. Sarea scoate în evidență gustul, dar și conservă hrana peste care este adăugată; ea simbolizează faptul că noi ar trebui să „dăm gust” acolo unde ne aflăm. Tot așa, lumina alungă întunericul, descoperind piedicile și pericolele; dacă este luminată, cetatea sau casa sunt mai sigure și oferă un punct spre care să te îndrepți, chiar și când te afli la depărtare. La fel ca lumina în întunericul nopții, „tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri”, spunea Isus.

 

Ambele simboluri, sarea și lumina, ne îndreaptă atenția spre responsabilitatea ucenicilor de a influența și a îmbunătăți viețile celor din jur. Noi suntem sare și lumină când ducem o viață de smerenie, avem inima curată, dăm dovadă de blândețe, arătăm milă, facem pace și îndurăm asuprirea. Astfel, Isus începe această predică cu apelul de a prelua aceste valori subestimate uneori ale Împărăției Sale.

 

În ce mod este biserica ta sare și lumină în societate? Este zona în care locuiești un loc mai bun deoarece biserica ta este la lucru acolo? Pe de altă parte, dacă ați dispărea, s-ar vedea vreo deosebire?