[duminică, 5 mai] Viața indivizibilă
1. Cum ai caracteriza perspectiva Bibliei asupra corpului uman, pe baza următoarelor pasaje?
Geneza 2:7
”Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.”
Psalmii 63:1
”Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Îmi însetează sufletul după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine, într-un pământ sec, uscat şi fără apă.”
Psalmii 84:2
”Sufletul meu suspină şi tânjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!”
1 Corinteni 6:19,20
”Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.”
1 Tesaloniceni 5:23
”Dumnezeul păcii să vă sfinţească El Însuşi pe deplin şi duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos.”
Unele religii cred în dualism, filozofie care consideră corpul omenesc o piedică pentru viaţa spiritului. Cu alte cuvinte, corpul este considerat a fi rău, iar spiritul, bun. Totuşi în Scriptură corpul, inclusiv caracteristicile lui sexuale, este parte integrantă a întregii fiinţe. Viaţa este „corp” şi „spirit” (Geneza 2:7). Psalmistul implică tot ce este el în închinarea lui la Dumnezeu (Psalmii 63:1; 84:2). Persoana în totalitatea ei trebuie sfinţită, pusă deoparte pentru scopul sfânt pe care îl are în vedere Dumnezeu.
2. Ce perspectivă asupra corpului uman este prezentată în următoarele texte?
Cântarea cântărilor 1:2
”Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul”
Cântarea cântărilor 2:6
”Să-şi pună mâna stângă sub capul meu şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!”
Cântarea cântărilor 5:10-16
”Iubitul meu este alb şi rumen, deosebindu-se din zece mii. Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca nişte valuri, sunt negre cum e corbul. Ochii lui sunt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte şi odihnindu-se în faţa lui plină. Obrajii lui sunt ca nişte straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare; buzele lui sunt nişte crini, din care curge cea mai aleasă smirnă. Mâinile lui sunt nişte inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir; picioarele lui sunt nişte stâlpi de marmură albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tânăr ales ca cedrii. Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! ”
Cântarea cântărilor 7:1-9
”Ce frumoase îţi sunt picioarele în încălţămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sunt ca nişte lănţişoare de pus la gât, lucrate de mâinile unui meşter iscusit. Pântecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipseşte vinul mirositor; trupul tău este un snop de grâu, încins cu crini. Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. Gâtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi sunt ca iazurile Hesbonului, de lângă Poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care priveşte spre Damasc. Capul tău este cum e Carmelul şi părul capului tău este ca purpura împărătească: până şi un împărat ar fi înlănţuit de pletele tale!…Ce frumoasă şi ce plăcută eşti tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! Statura ta este ca finicul şi ţâţele tale ca nişte struguri. Îmi zic: „Mă voi sui în finic şi-i voi apuca crăcile!” Atunci, ţâţele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale, ca al merelor. Şi gura ta toarnă un vin ales, care curge lin, ca răspuns la dezmierdările mele, şi alunecă pe buzele noastre când adormim!”
În textul sacru, corpul omenesc este admirat. Aspectele fizice ale dragostei maritale nu sunt stânjenitoare şi este prezentat în mod deschis un întreg set de emoţii. În multe culturi există tabuuri sexuale puternice. Adeseori, cuplurilor căsătorite le este greu să comunice într-un mod sănătos cu privire la viaţa lor intimă, iar copiii nu învaţă despre sexualitate în cadrul unui cămin creştin, unde valorile spirituale pot fi îmbinate cu informaţiile exacte. Deschiderea Bibliei în privinţa sexualităţii îi cheamă pe cei ce sunt poporul lui Dumnezeu la o mai bună înţelegere a subiectului pentru ca acest aspect esenţial al vieţii să fie tratat cu respectul şi demnitatea cuvenite unui dar oferit de Creator.
Cum ne putem proteja de forțele culturale și morale care fie coboară sexualitatea la nimic mai mult decât o patimă animalică degradantă, fie o transformă în ceva rușinos despre care nu trebuie să se vorbească niciodată? Cum ne arată Biblia că ambele extreme sunt greșite?
