[Sâmbătă] Onestitatea faţă de Dumnezeu

Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată şi fac rod în răbdare. Luca 8:15

Ce înseamnă să avem o inimă curată şi cum se manifestă omul cu o astfel de inimă? În societatea contemporană, onestitatea este o regulă etică vagă şi relativă; majoritatea oamenilor dau dovadă de incorectitudine din când în când, dar o consideră acceptabilă, atâta timp cât nu este vorba despre ceva foarte grav. Iar în anumite situaţii, o consideră justificată.

Adevărul şi onestitatea merg întotdeauna mână în mână. Problema este însă că noi nu ne-am născut cu înclinaţia să fim sinceri; însuşirea aceasta morală trebuie învăţată şi constituie esenţa caracterului unui creștin.

Dacă suntem onești, ne bucurăm de niște avantaje. De exemplu, nu avem de ce să ne facem griji că vom fi prinşi cu minciuna şi nici nu suntem nevoiţi să o ascundem. Onestitatea este o trăsătură de caracter valoroasă, mai ales în situaţiile dificile în care pare a fi mai simplu să minţi.

În studiul de săptămâna aceasta, vom analiza conceptul de onestitate din unghiul practicii returnării zecimii şi vom vedea de ce este aceasta importantă pentru creştin.

17 februarie – Ziua Radio Mondial (colectă)

BIBLIA ȘI CARTEA PROFEȚI ȘI REGI
STUDIU LA RÂND

Biblia: Matei 8–14

  1. Ce reacție au avut noroadele când au văzut minunea vindecării slăbănogului?
  2. De cine le-a spus Isus ucenicilor să se păzească, atunci când i-a trimis să vestească Împărăția cerurilor?
  3. De către cine, cu cine și de ce a fost confundat Isus?
  4. Ce au făcut oamenii din Ghenezaret când Isus a ajuns la ei?

Profeți și regi, capitolul 59

  1. Cui suntem îndemnați să le spunem că există un balsam și un medic „în Galaad”?