[luni, 5 aprilie] Gabriel îl vizitează pe Zaharia

Cu câteva luni înainte de nașterea solului, Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Gabriel la templul din Ierusalim, ca să-i spună lui Zaharia despre acest lucru. Acesta era un preot care, asemenea altor preoți, își deservea rolul de a ajuta la slujbele din templu, atunci când îi venea timpul. El și nevasta lui Elisabeta locuiau la o mare distanță. Ce ne spune Biblia despre ei? Luca 1:5-9

În timp ce mielul era sacrificat în acea zi pe altarul din curtea templului, Zaharia stătea la altarul tămâierii din Locul Sfânt, înaintea perdelei care separa Locul Sfânt de Locul Preasfânt. Din tămâia arsă pe altar se înălța un nor cu miros dulce, la fel cum și rugăciunea lui s-a înălțat la Dumnezeu.

În același timp, în curtea templului se rugau mai mulți oameni. Așteptându-l pe Zaharia să iasă și să-i binecuvânteze, aceștia au început să se îngrijoreze. De ce dura atât de mult? Ei nu știau că acesta, în timp ce se afla înaintea altarului aurit, a văzut un înger strălucitor „stând în partea dreaptă a altarului”.

Zaharia a fost surprins și s-a înspăimântat. Uitase că atunci când solul lui Dumnezeu stătea în partea dreaptă a altarului, nu exista niciun motiv să se teamă. Ce a spus îngerul? Versetele 12-17

Zaharia și nevasta lui se rugaseră ani de zile pentru un copil, dar Dumnezeu nu le-a răspuns niciodată la rugăciuni. Acum, fiind bătrâni, părea imposibil să se mai întâmple acest lucru. Ce i-a spus Zaharia îngerului în privința acestui lucru? Versetul 18

Aplicație: Acel nor de tămâie care se înălța de pe altarul aurit din Locul Sfânt simboliza adăugarea vieții perfecte a lui Isus la rugăciunea imperfectă a oamenilor. Acest lucru făcea ca rugăciunile lor să fie frumoase, astfel încât Dumnezeu să le accepte. Aceasta este în continuare calea prin care rugăciunile noastre sunt auzite.