[marți, 10 decembrie]

 

 

Dumnezeu ne-a creat cu sentimente și nu este niciodată rău să simți. Şi nici nu este neapărat rău să exprimi ceea ce simți. Personalitatea proprie și cultura din jur determină modul în care ne exteriorizăm sentimentele. Biblia ne îndeamnă să fim atenți la lucrul acesta. De exemplu, este normal și natural să fii mânios, însă nu este bine să te lași stăpânit de mânie până acolo încât să pierzi controlul și să le faci rău altora sau chiar ție. Este normal să plângi și să îți exprimi durerea atunci când pierzi pe cineva drag, însă chiar în această situație nu trebuie să uiți că ai o speranță pe care cei care nu sunt creștini nu o au. Nicăieri nu spune Biblia că trebuie să ne încuiem sentimentele, apoi să aruncăm cheia.

 

Așadar, dacă simți că vrei să strigi de bucurie atunci când primești un 10 plus la teză, simte-te liber să o faci! Dacă, după o ceartă cu părinții, te simți atât de supărat încât îți vine să lovești ceva, ia o pernă sau sacul de box și dă-i drumul. Dacă cineva îți rănește grav sentimentele, spune-i cu sinceritate: „Să știi că m-ai rănit. M-am simțit groaznic când mi-ai făcut asta.” Este bine să îți exprimi sentimentele, însă nu este bine să te folosești de ele ca scuză pentru a le face altora rău.

 

Gândește-te cu atenție la ultimele două săptămâni din viața ta. Ce gamă de sentimente ai experimentat? Folosește rândurile de mai jos pentru a nota observațiile tale „la rece” asupra propriilor trăiri și asupra modului în care ai lăsat ca acestea să-ți devină exterioare.