Cum se întâmplă?

 

Ți-e greu să crezi că Dumnezeu există? Dacă da, probabil că se întâmplă astfel pentru că nu L-ai văzut niciodată. Probabil că nu i-ai văzut niciodată nici pe preşedintele SUA sau pe regina Angliei, şi totuşi crezi că sunt persoane reale. Într-o seară, un om s-a dus în pivniţă să ia ceva de acolo. Întorcându-se, când a ajuns la piciorul scării, a stins lumina. În acel moment, a văzut-o sus, în capul scării, pe fetiţa lui, care avea numai trei anişori. Tatăl, care era jos, în întuneric, putea să o vadă, pentru că ea stătea în dreptul uşii, pe unde venea lumină din cameră, dar ea, oricât s-a străduit, nu a putut pătrunde cu privirea prin întuneric. – Tati, eşti acolo? a întrebat ea. – Sunt aici, lângă scară, scumpa mea, i-a răspuns tatăl. Sari, că te prind. – Dar nu te văd deloc! Nu ştiu unde eşti. – Nu-i nimic, eu te văd. Sari, te voi prinde în braţe. Şi fetiţa a sărit drept în braţele iubitoare ale tatălui.

 

Cum a putut fetiţa să aibă încredere că tatăl o va prinde? Era obişnuită să asculte de el şi îl iubea.

 

„Fericirea noastră, pacea, bucuria şi succesul din această viaţă depind de o încredere copilărească şi totală în Dumnezeu. Această credinţă ne va face să ascultăm fără nicio ezitare de poruncile lui Dumnezeu. Cunoaşterea de Dumnezeu şi credinţa în El sunt cea mai puternică oprelişte pentru orice fel de obicei rău şi cea mai bună motivare pentru orice faptă bună”. (Solii pentru tineret, p. 410 în orig.)


Părerea mea