Ce importanță are pentru mine?

 

Cu veacuri în urmă, Păstorul lui Hermas a visat o femeie în vârstă, plină de riduri și neputincioasă. În visul său, pe măsură ce timpul trecea, ea a început să se schimbe; în timp ce corpul ei era încă bătrân și părul ei alb, fața a început să arate mai tânără. În cele din urmă, ea a devenit o tânără frumoasă și plină de vitalitate.

 

T. F. Torrance a asemănat această femeie cu Biserica. Creștinii nu pot rămâne nemișcați. Dacă Duhul lui Hristos domnește înăuntru, ei sunt în procesul schimbării. Pavel spunea:

„Hristos a iubit Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă, prin Cuvânt, ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană” (Efeseni 5:25-27).

 

O simplă cunoaștere despre Dumnezeu și despre iubirea și bunătatea Sa nu este suficientă. Încercarea prin forțele proprii de a dezvolta binele din noi este imposibilă. Educația, cultura, exercitarea voinței, eforturile omenești, toate acestea își au sfera lor de acțiune, dar aici ele sunt fără putere. Ele pot produce o corectă comportare exterioară, dar nu pot schimba inima; ele nu pot curăța izvoarele vieții. Deci este imposibil să scăpăm prin noi înșine de prăpastia păcatului în care ne-am afundat. Inimile noastre sunt rele și singuri nu le putem schimba. Trebuie să existe o putere care să lucreze dinăuntru, o nouă viață de sus. O experiență a mântuirii ce pătrunde profund în suflet vine numai de la Dumnezeu. Numai prin Isus Hristos se poate primi mântuirea, „căci nu este sub cer un alt nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți” (Faptele 4:12).

Gândește-te la cum arată viața unui om care nu Îl cunoaște pe Dumnezeu și la schimbările cele mai vizibile care apar în viața lui odată cu cunoașterea lui Hristos!


Părerea mea